Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a salutat luni, la RFI, decizia Consiliului Concurenței de a amenda zece bănci în urma investigației privind ROBOR, spunând că o asemenea măsură „se impunea”. În intervenția sa, Zamfir a susținut că problema nu este nouă și că, în opinia sa, „lucrul ăsta se întâmpla de multă vreme”.
O reacție politică după o decizie cu miză mare pentru piața bancară
Declarația vine după ce Consiliul Concurenței a anunțat duminică amenzi totale de 3,73 miliarde de lei pentru încălcarea normelor de concurență în procedura de stabilire a indicelui ROBOR. Autoritatea susține că băncile participante și-ar fi coordonat comportamentul în perioada de fixing, inclusiv prin schimb de informații confidențiale și strategice legate de nivelul cotațiilor. Detalii despre decizia autorității pot fi consultate și în comunicarea publică a AGERPRES.
Ce spune Daniel Zamfir despre ROBOR
Daniel Zamfir a afirmat că, încă din 2019, când a existat și o comisie de anchetă privind manipularea ROBOR, ar fi ajuns la concluzia că indicele era manipulat. El a amintit și că a inițiat trecerea la IRCC, indice calculat pe baza tranzacțiilor, nu pe cotații.
Mesajul său se înscrie într-o dezbatere mai veche despre modul în care este stabilit ROBOR și despre efectele pe care nivelul acestuia le are asupra debitorilor. Potrivit Consiliului Concurenței, rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite, iar un nivel mai ridicat poate afecta direct consumatorii și alți debitori ale căror contracte sunt raportate la acest indice.
Ce a decis Consiliul Concurenței
Potrivit instituției, sancțiunile au fost aplicate pentru încălcarea normelor de concurență, inclusiv a legislației europene, în cadrul mecanismului de stabilire a ROBOR. Consiliul Concurenței arată că, în perioada de fixing, cotațiile ferme ar trebui să fie independente, însă băncile ar fi ținut cont de cotațiile concurenților.
Autoritatea a precizat că independența cotațiilor este cu atât mai importantă în cazul maturităților de 3, 6 și 12 luni, unde volumul tranzacțiilor efective este redus. În acest context, instituția a considerat că procedura nu a funcționat conform regulilor de concurență.
Printre băncile amendate se află Banca Transilvania, BRD, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, BCR, Exim Banca Românească, Intesa Sanpaolo România și Libra Internet Bank. Cea mai mare amendă, de 875,74 milioane de lei, a fost aplicată Băncii Transilvania, iar BRD a primit o sancțiune de 412,47 milioane de lei.
Reacția băncilor: contestare în instanță
Mai multe bănci au anunțat că vor contesta decizia. BRD a transmis că va folosi toate căile legale disponibile, susținând că a respectat regulile și procedurile care guvernează rata ROBOR. Banca a spus, de asemenea, că impactul reputațional al deciziei afectează percepția asupra întregului sistem bancar într-un moment în care stabilitatea lui este esențială. Mediafax a relatat că și alte instituții de credit au transmis reacții similare.
CEC Bank a anunțat că va contesta în instanță, inclusiv în instanțele europene, amenda primită. Banca a spus că este în dezacord total cu decizia și că o consideră nejustificată și lipsită de fundament juridic solid.
Și Banca Transilvania a transmis că va contesta sancțiunea, respingând concluziile raportului și afirmând că își va apăra reputația prin demersuri legale la Curtea de Apel București și, dacă va fi cazul, în alte instanțe sau autorități competente.
De ce contează această decizie
Cazul are o miză care depășește disputa dintre autoritatea de concurență și bănci. ROBOR rămâne un reper sensibil în economia românească, pentru că influențează costul creditelor și, implicit, bugetele unor categorii largi de debitori. De aceea, orice suspiciune privind modul în care este stabilit indicele ridică întrebări despre încredere, transparență și echilibrul dintre instituțiile financiare și clienți.
În același timp, reacțiile publice și juridice arată că disputa este departe de a se încheia. Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, dar băncile au anunțat deja că vor folosi toate căile legale pentru a le contesta. În practică, dosarul ROBOR intră astfel într-o etapă în care argumentele tehnice, juridice și de reputație vor conta la fel de mult ca mesajele politice.
În acest context, declarația lui Daniel Zamfir adaugă o dimensiune politică unei teme care rămâne, înainte de toate, una de încredere publică: cine stabilește regulile, cum sunt ele respectate și cât de clar poate fi explicat un mecanism care influențează direct costul vieții financiare pentru mulți români.
