Actuali și foști responsabili din politica monetară au atras atenția, la o conferință desfășurată în Croația, că independența băncilor centrale este supusă unor presiuni tot mai mari, pe fondul măsurilor nepopulare adoptate pentru a combate noul val inflaționist, potrivit Reuters. Mesajul lor a fost că, odată cu reaprinderea inflației, costul politic și social al deciziilor monetare crește, iar spațiul de manevră al instituțiilor devine mai fragil.
Presiuni tot mai mari asupra independenței băncilor centrale
Participanții au spus că revenirea presiunilor inflaționiste, alimentată de scumpirea energiei după războiul din Iran, a complicat misiunea băncilor centrale. În mai multe economii, autoritățile monetare au fost nevoite fie să majoreze dobânzile, fie să amâne planurile de relaxare a politicii monetare, pentru a evita transformarea unui șoc de cost într-un fenomen de durată.
Mesajul oficialilor: reacția întârziată poate costa credibilitatea
Helge Berger, director adjunct al Departamentului European din cadrul Fondului Monetar Internațional, a spus că independența instituțiilor monetare este relativ ușor de menținut în perioade cu inflație scăzută, dar devine mult mai dificil de apărat atunci când decidenții sunt obligați să adopte măsuri nepopulare. „Este o luptă permanentă. Trebuie să gestionăm corect situația actuală”, a afirmat Berger.
La aceeași conferință, oficialii au admis că băncile centrale au contribuit, într-o anumită măsură, la diminuarea propriei credibilități în perioada inflației din 2021–2022. În acele luni, multe instituții au considerat că fenomenul este temporar și au reacționat cu întârziere la evoluțiile economice. Jacob Frenkel, fost guvernator al Băncii Israelului, a criticat dependența excesivă de datele economice deja publicate, susținând că aceasta poate încetini reacția la schimbările din economie. „Așteptăm să vedem problema în statistici înainte să reacționăm. Prin definiție, când datele confirmă deja fenomenul, banca centrală este în urma evenimentelor”, a spus Frenkel.
Presiunea politică nu vine doar din Statele Unite
Cel mai vizibil exemplu de presiune politică asupra politicii monetare rămâne, potrivit participanților, apelul repetat al președintelui american Donald Trump pentru reducerea dobânzilor. Totuși, conferința a evidențiat că astfel de intervenții nu sunt un caz izolat. În numeroase state, guvernele cer băncilor centrale să sprijine obiective de politică industrială sau economică, iar în alte situații încearcă să direcționeze o parte din profiturile instituțiilor monetare către acoperirea cheltuielilor bugetare.
Burkhard Balz, membru al conducerii Deutsche Bundesbank, a avertizat că, odată afectată, independența unei bănci centrale este foarte greu de refăcut. „Independența este adesea considerată ceva firesc atunci când funcționează, dar este dificil de refăcut după ce a fost deteriorată. Politica monetară trebuie protejată de interesele politice pe termen scurt dacă vrem stabilitate a prețurilor”, a spus Balz.
BCE, între datele recente și riscul unei spirale inflaționiste
În acest context, Alvaro Santos Pereira, membru al Consiliului Guvernatorilor Băncii Centrale Europene și guvernator al Băncii Portugaliei, a spus că BCE ar trebui să acționeze mai devreme decât mai târziu pentru a preveni o posibilă reaprindere a inflației. Într-un interviu acordat postului portughez Antena 1, el a afirmat că principala preocupare a instituției rămâne inflația și că experiențele trecute arată necesitatea unei reacții rapide pentru a evita efecte secundare mai ample.
Un oficial al BCE a avertizat, de asemenea, că o spirală inflaționistă poate deveni dificil de controlat dacă banca centrală întârzie să reacționeze. Întrebat dacă această abordare înseamnă susținerea unei noi majorări a dobânzilor la următoarea ședință, oficialul a evitat un răspuns direct și a spus că deciziile vor depinde de noile prognoze economice și de evoluția datelor privind inflația în zona euro.
Ce urmăresc piețele
Declarațiile vin pe fondul accelerării recente a inflației în zona euro, determinată în principal de creșterea prețurilor la energie, influențată de tensiunile din Orientul Mijlociu și de perturbările din Strâmtoarea Ormuz. În acest climat, piețele financiare anticipează o posibilă majorare a dobânzii de referință la reuniunea din iunie a BCE, investitorii mizând pe o înăsprire a politicii monetare în perioada următoare.
Mesajul transmis de oficialii monetari este că, într-un mediu cu inflație încă vulnerabilă la șocuri externe, întârzierea reacției poate costa mai mult decât o intervenție preventivă. Pentru BCE, următoarele date despre prețuri și noile prognoze economice vor cântări decisiv în evaluarea ritmului de răspuns.
