Meta răspunde foarte rar solicitărilor venite de la un organism independent din Uniunea Europeană care analizează disputele dintre utilizatori și platformele sociale, potrivit unui raport publicat de Appeals Centre Europe. Organizația spune că a examinat 4.600 de cazuri privind conturi de Facebook, Instagram și Threads despre care utilizatorii au susținut că au fost blocate pe nedrept, însă Meta a furnizat dovezi în mai puțin de 100 dintre ele.
Ce arată raportul
Raportul, citat de BBC News, arată că blocările de cont au fost cea mai frecventă problemă raportată în perioada de un an încheiată în martie 2026. Appeals Centre Europe afirmă că, în majoritatea cazurilor legate de suspendări, platformele „nu pot sau nu vor” să ofere conținutul necesar pentru o revizuire independentă a deciziilor.
De ce contează pentru utilizatori
Organismul de soluționare a disputelor spune că lipsa de cooperare provoacă frustrare semnificativă în rândul utilizatorilor, inclusiv în cazuri în care oamenii se tem că ar putea fi implicată poliția sau că își pot pierde activitatea online. BBC a relatat anterior că a fost contactată de sute de utilizatori Facebook și Instagram din mai multe țări, inclusiv din Marea Britanie, care au spus că au fost blocați fără să aibă o cale clară de a-și recupera conturile.
În cadrul mecanismelor prevăzute de legislația UE, platformele online ar trebui să „se angajeze cu bună-credință” cu astfel de organisme, însă deciziile acestora nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic. Appeals Centre Europe face parte dintr-o rețea de organisme independente care pot analiza decizii privind blocările de cont și moderarea conținutului.
Ce spune disputa despre moderarea conținutului
Raportul nu se referă doar la conturi blocate. Appeals Centre Europe a analizat și conținut semnalat de utilizatori, inclusiv peste 1.400 de cazuri de presupus discurs instigator la ură. În mai mult de două treimi dintre deciziile sale privind hate speech, organizația a concluzionat că platformele nu și-au aplicat propriile politici și au lăsat online conținut ofensator.
Printre exemplele menționate se află postări misogine, rasiste, homofobe și transfobe. Organismul a spus că, în cazul TikTok, 83% din potențialul discurs instigator la ură nu a fost eliminat, urmat de Instagram cu 74%, Facebook cu 61% și YouTube cu 58%.
Într-un exemplu, Appeals Centre Europe a spus că Instagram a păstrat comentarii rasiste care comparau fotbaliști de culoare cu maimuțe, după un meci din Liga Campionilor. În alt caz, a susținut că YouTube a permis rămânerea online a unor videoclipuri antisemite distribuite de figuri proeminente din Polonia. Organismul a mai notat că un videoclip generat cu inteligență artificială despre războiul Rusia-Ucraina a rămas pe TikTok, deși, în opinia sa, încălca regulile platformei privind dezinformarea.
Răspunsul platformelor
Potrivit raportului, companiile de social media nu au furnizat conținut relevant pentru revizuire în 72% dintre cele peste 10.000 de sesizări analizate. În aproximativ 3.000 de decizii în care conținutul a putut fi examinat, Appeals Centre Europe spune că nu a fost de acord cu platforma în 59% dintre cazuri.
YouTube a transmis că este angajat să colaboreze cu organisme precum Appeals Centre Europe și că a ajuns la un acord pentru a partaja conținutul disputat. Compania a spus că politica sa privind discursul instigator la ură stabilește reguli clare care interzic conținutul ce promovează violența sau ura împotriva persoanelor ori grupurilor pe baza anumitor caracteristici și că aplică această politică riguros.
TikTok nu a oferit un răspuns on the record BBC-ului, însă compania a spus, potrivit relatării, că a colaborat cu Appeals Centre prin întâlniri și e-mailuri. Meta a fost contactată pentru comentarii, dar nu a răspuns în materialul citat.
Ce urmează
Raportul oferă doar o imagine parțială a peisajului mai larg al moderării conținutului în Europa, unde platformele elimină anual sute de milioane de materiale. Totuși, datele ridică întrebări despre cât de eficient funcționează mecanismele independente de contestare și despre cât de multă transparență oferă platformele atunci când utilizatorii contestă blocările sau moderarea conținutului.
Pentru utilizatori, miza este practică: accesul la conturi, la audiență și, în unele cazuri, la surse de venit. Pentru platforme, cazul pune presiune suplimentară pe modul în care își justifică deciziile și pe relația cu organismele create tocmai pentru a arbitra disputele din spațiul digital european.
