Proiectul național #SiguranțaOnline, inițiat de Poliția Română, Directoratul Național de Securitate Cibernetică și Asociația Română a Băncilor, va fi prezent la evenimentul „Ziua Copilului la Senat”, organizat pe 1 iunie 2026. Potrivit Poliției Române, standul dedicat va oferi copiilor și familiilor materiale educative, premii și activități interactive despre siguranța digitală.
Un mesaj de prevenție într-un spațiu public dedicat copiilor
Alegerea unui astfel de cadru nu este întâmplătoare. Ziua Copilului, în mod tradițional o sărbătoare a jocului și a bucuriei, devine tot mai des și un prilej pentru discuții despre riscurile pe care copiii le întâlnesc în mediul online. Într-un spațiu în care atenția celor mici este atrasă firesc de jocuri, aplicații și conținut vizual, mesajele despre protecție digitală pot ajunge mai ușor la familii decât într-o campanie strict tehnică.
Ce riscuri urmărește proiectul să explice
Poliția Română arată că mediul digital oferă oportunități importante pentru învățare și comunicare, dar expune copiii și la riscuri reale: conținut inadecvat, cyberbullying, prădători online, furt de identitate, tentative de phishing și dependență de ecrane. În lipsa unei supravegheri adecvate și a unui dialog deschis în familie, internetul poate deveni un spațiu dificil de gestionat pentru minori.
Mesajul central al proiectului este unul simplu: siguranța online nu se rezumă la aplicații de control sau la filtre tehnice, ci începe cu educația, cu regulile clare și cu încrederea dintre copil și adult. În acest sens, reprezentanții #SiguranțaOnline vor discuta cu părinții despre instrumentele de control parental, parola de familie și cele mai frecvente situații de risc din mediul digital.
Recomandări pentru copii: prudență, parole și atenție la linkuri
Printre sfaturile transmise copiilor se află evitarea oferirii de informații personale sau bancare, păstrarea confidențialității parolelor și refuzul accesării linkurilor suspecte primite prin e-mail, SMS sau alte aplicații de mesagerie. Copiii sunt încurajați să ceară ajutorul unui adult de încredere dacă observă ceva care le creează disconfort sau li se pare riscant.
Proiectul recomandă, de asemenea, folosirea unor parole puternice și diferite pentru fiecare cont online, activarea autentificării în doi pași acolo unde este posibil și descărcarea jocurilor, aplicațiilor și platformelor doar din surse oficiale. În zona plăților online, mesajul este la fel de ferm: nu trebuie introduse datele cardului pe site-uri nesigure, nu trebuie folosit cardul părinților fără acord și nu trebuie transmise datele de pe card prin telefon, e-mail, WhatsApp sau SMS.
Poliția Română subliniază și diferența dintre numărul cardului și IBAN. Dacă un copil sau un adolescent trebuie să primească bani, trebuie oferit IBAN-ul, nu datele înscrise pe card. În același timp, plățile online nu ar trebui făcute de pe rețele Wi-Fi publice, nesecurizate.
Parola de familie, un mecanism simplu de verificare
Una dintre recomandările practice promovate de #SiguranțaOnline este parola de familie, un cuvânt sau o expresie cunoscută doar de membrii familiei. Ideea este ca minorul să poată verifica rapid dacă o persoană care îl contactează online sau offline chiar are legătură cu părinții. Dacă interlocutorul nu știe parola, copilul este sfătuit să refuze cererea și să anunțe imediat un adult de încredere.
Specialiștii proiectului recomandă ca această parolă să fie ușor de reținut pentru copil, dar greu de ghicit de altcineva. Nu ar trebui să fie data nașterii, numele animalului de companie sau alt detaliu ușor de intuit. Parola trebuie schimbată periodic și păstrată în cercul familial restrâns.
Ce le cere proiectul părinților
În mesajul transmis de #SiguranțaOnline, părinții au un rol esențial. Ei sunt îndemnați să vorbească deschis cu copiii despre riscurile din mediul digital, să stabilească limite clare de utilizare a tehnologiei și să configureze funcțiile de control parental disponibile pe dispozitive și platforme. Monitorizarea activității online și disponibilitatea pentru dialog sunt prezentate drept elemente de bază ale protecției reale.
Proiectul insistă și asupra exemplului personal: copiii învață nu doar din reguli, ci și din felul în care adulții folosesc ei înșiși tehnologia. Din această perspectivă, siguranța online devine mai puțin o chestiune de interdicție și mai mult una de comportament consecvent, comunicare și încredere.
Datele studiului citat de Poliția Română
Poliția Română invocă și studiul „Siguranța copiilor în mediul online”, realizat în 2025 de Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității pe un eșantion de 1.351 de elevi cu vârste între 10 și 18 ani. Potrivit acestuia, internetul este o prezență constantă în viața copiilor, folosit zilnic de marea majoritate pentru comunicare, divertisment și documentare.
Studiul arată că, deși aproximativ trei sferturi dintre elevi spun că se simt în siguranță online, mulți au trecut prin experiențe negative, de la accesarea accidentală a conținutului pornografic la infectarea dispozitivelor cu malware, spargerea conturilor sau primirea de mesaje cu conținut sexual. Un sfert dintre copii au preferat să nu discute cu nimeni despre aceste experiențe, un semnal important despre cât de ușor pot rămâne problemele online ascunse în familie.
Unde pot fi raportate tentativele de fraudă
Potrivit informațiilor publicate de proiect, tentativele de fraudă pot fi raportate pe platforma pnrisc.dnsc.ro sau la numărul de urgență 1911. DNSC pune la dispoziția publicului și o listă neagră de domenii rău intenționate, actualizată constant și disponibilă pe pnrisc.dnsc.ro/blacklist. Ghiduri, quiz-uri interactive și materiale educative pentru copii și părinți sunt disponibile gratuit pe sigurantaonline.ro.
Dincolo de evenimentul de la Senat, mesajul proiectului rămâne unul de fond: protecția copiilor în mediul digital nu poate fi lăsată doar în grija platformelor sau a tehnologiei. Ea depinde de reguli clare, de atenție constantă și de un dialog care să nu apară abia după o problemă, ci înaintea ei.
