SUA intenționează să reducă semnificativ contribuțiile militare pe care le-ar putea pune la dispoziția aliaților europeni într-o criză, inclusiv avioane de luptă, nave de război și aeronave de realimentare în aer, a relatat publicația germană Spiegel, citată de Defense News. Informația vine pe fondul unor tensiuni tot mai vizibile în interiorul NATO, alimentate de presiunile administrației Trump asupra aliaților europeni.
Washingtonul, pregătit să reducă aportul militar pentru NATO
Potrivit raportului, un trimis al secretarului american al apărării, Pete Hegseth, le-a prezentat săptămâna trecută oficialilor seniori din statele membre planul, în cadrul unei întâlniri cu ușile închise la sediul NATO din Bruxelles. Trei surse familiarizate cu subiectul au declarat anterior pentru Reuters că administrația Trump pregătea să le transmită aliaților că va micșora pachetul de capabilități militare disponibile alianței în timpul unei crize.
Ce ar urma să se schimbe
Conform relatării, SUA ar urma să ofere doar jumătate din numărul anterior de bombardiere strategice. Spiegel a citat și afirmația potrivit căreia numărul avioanelor de luptă americane puse la dispoziția NATO ar urma să scadă cu o treime. În plus, Marina SUA ar urma să pună la dispoziție mai puține distrugătoare, iar Washingtonul nu ar mai intenționa să ofere submarine alianței.
Schimbările ar afecta și componenta de supraveghere și recunoaștere. Europa ar urma să fie nevoită să asigure propriile drone de recunoaștere, în timp ce SUA ar reduce semnificativ furnizarea de modele armate. Detaliile complete ar urma să fie prezentate la o conferință de generare a forțelor, programată pentru începutul lunii iunie, potrivit Spiegel.
Contextul politic al deciziei
Raportul apare într-un moment în care relațiile transatlantice sunt deja tensionate. Președintele american Donald Trump a criticat în repetate rânduri aliații europeni pentru cheltuieli militare considerate insuficiente și a promis retragerea a mii de militari americani din Germania. El a alimentat suplimentar tensiunile prin dorința de a prelua controlul asupra Groenlandei, teritoriu danez de peste mări.
Trump a criticat, de asemenea, aliații europeni pentru lipsa de sprijin în redeschiderea Strâmtorii Hormuz pentru transportul maritim, în contextul războiului cu Iranul, și a spus că ia în calcul retragerea din NATO, punând sub semnul întrebării dacă Washingtonul este obligat să respecte pactul de apărare mutuală. Aceste declarații au amplificat îngrijorările unor state europene că SUA s-ar putea retrage complet din anumite angajamente de securitate.
Reacții și implicații pentru alianță
O purtătoare de cuvânt a NATO a declarat pentru Spiegel că există o „dependență excesivă” de SUA în planificarea forțelor alianței și că, odată cu investițiile mai mari ale Europei și Canadei în apărare, responsabilitățile militare din cadrul NATO ar putea fi reorganizate. Ministerul german al apărării nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea Reuters.
Dacă planul va fi confirmat, el ar marca o schimbare importantă în modul în care SUA sprijină NATO în scenarii de criză, într-un moment în care alianța încearcă să își adapteze distribuția de sarcini la presiunea politică de la Washington și la cererea europeană de autonomie militară mai mare. Pentru statele membre, întrebarea nu este doar câte capabilități vor mai fi disponibile, ci și cât de repede pot fi compensate eventualele goluri operaționale.
Deocamdată, informațiile provin din relatări de presă și din surse familiarizate cu discuțiile, iar confirmarea oficială completă este așteptată la reuniunea de la începutul lunii iunie. Până atunci, cazul rămâne un indicator al fragilității actuale din relația SUA-NATO și al presiunii tot mai mari pentru o împărțire diferită a responsabilităților de apărare.
