Craiova se pregătește să devină, pentru trei zile, un spațiu dedicat lui Constantin Brâncuși, într-un program cultural amplu care aduce împreună muzica, arta vizuală, filmul, dansul și patrimoniul local. Între 28 și 30 mai, „Zilele Constantin Brâncuși” vor reuni mai multe instituții și artiști într-un omagiu construit în jurul uneia dintre cele mai importante figuri ale culturii române. Capital.ro și RomaniaTV.net notează că manifestarea este una dintre cele mai ample dedicate anul acesta sculptorului originar din Hobița.
Craiova intră în ritmul lui Brâncuși
Evenimentul este organizat de Marea Lojă Națională din România, în parteneriat cu Asociația Craiova Unită, Consiliul Județean Dolj, Primăria Municipiului Craiova și DIGI. Potrivit organizatorilor, manifestările își propun să readucă în atenția publicului moștenirea artistică a sculptorului și să pună Craiova pe harta marilor destinații culturale ale țării.
Un program construit în jurul artei și memoriei culturale
Deschiderea publică a programului are loc vineri, 29 mai, la Filarmonica „Oltenia”, unde este anunțat un concert festiv dirijat de Daniel Jinga. Seara continuă la Muzeul de Artă Craiova, în Sala Oglinzilor, cu o expoziție și o conferință susținute de pictorul Vasile Fuiorea, urmate de lansarea volumului „Cuvinte sculptate”, o antologie de poezie semnată de prof. univ. dr. Ion Deaconescu și dedicată lui Brâncuși.
Tot în aceeași zi, programul se mută la Centrul Brâncuși, unde este anunțat evenimentul „Brâncuși – Zborul spre infinit”. Acesta include o expoziție de documente rare din colecția Gelu Birău, conferința „Brâncuși între seceră și ciocan”, susținută de Adrian Tudor, și proiecția filmului „Brâncuși, scrisoare imaginară”, regizat de Cornel Mihalache. Atmosfera va fi completată de momente muzicale și de un spectacol de balet prezentat de Opera Română Craiova.
Orașul, redescoperit prin trasee culturale și sculptură live
Sâmbătă, 30 mai, accentul se mută pe explorarea orașului și pe activități în aer liber. Participanții vor putea lua parte la vizite ghidate la unele dintre cele mai importante obiective culturale din Craiova, printre care Muzeul de Istorie, Muzeul Cărții și Exilului Românesc și Catedrala Mitropolitană „Sf. Dumitru”.
În paralel, Parcul Nicolae Romanescu va găzdui un atelier de sculptură live susținut de artiștii Dan Munteanu, Cosmin Mareș și Gigi Opriș. La prânz, atmosfera va fi întregită de recitalurile Fanfarei Militare, într-un format care leagă patrimoniul urban de expresia artistică contemporană.
Final festiv și componentă caritabilă
Închiderea oficială a evenimentului este programată la Teatrul de Vară din Craiova, unde Opera Română Craiova va susține un concert festiv. Seara va continua cu Balul de Caritate organizat la Restaurantul „Smart Pub by Voila” din Preajba, unde sunt anunțate o tombolă și o licitație de obiecte de artă.
Organizatorii spun că fondurile obținute vor fi direcționate către proiecte caritabile și acțiuni de sprijin pentru comunitate. Componenta socială adaugă o dimensiune practică unui eveniment care, dincolo de omagiul artistic, încearcă să lege memoria culturală de solidaritatea locală.
Brâncuși, între patrimoniu și prezent
„Zilele Constantin Brâncuși” sunt prezentate ca moment central al programului dedicat Anului „Constantin Brâncuși”, declarat de Marea Lojă Națională din România pentru marcarea a 150 de ani de la nașterea sculptorului. În 2026, această aniversare devine un prilej nu doar de comemorare, ci și de relectură publică a unei opere care continuă să definească modernitatea artistică românească.
Într-un context în care marile nume ale culturii sunt adesea invocate mai degrabă simbolic decât trăite în spațiul public, Craiova propune un model de celebrare care combină instituțiile, artiștii și publicul. Miza nu este doar evocarea lui Brâncuși, ci și reactivarea unei conversații despre ce înseamnă patrimoniul cultural atunci când este adus în viața orașului, nu doar în discursurile despre el.
Prin amploarea programului și diversitatea formelor artistice, evenimentul de la Craiova arată că memoria lui Brâncuși rămâne un teren viu, capabil să adune comunități, să deschidă dialoguri și să pună în relație trecutul cultural cu prezentul civic.
