Greenpeace România a transmis că, pe 10 martie 2026, imagini satelitare au surprins o posibilă deversare de fluide în perimetrul Domino, în zona proiectului Neptun Deep din Marea Neagră. Potrivit organizației, pata de poluare s-ar fi întins pe aproximativ 100 de kilometri și ar fi acoperit o suprafață de 45 km², echivalentul a 6.300 de terenuri de fotbal.
Informațiile au fost comunicate miercuri de Greenpeace România, într-un comunicat citat de Ziarul de Iași. Organizația susține că responsabilitatea morală pentru astfel de incidente revine companiilor OMV Petrom și Romgaz, titularele proiectului Neptun Deep.
Ce spune Greenpeace despre sursa posibilă
Pe baza analizei traseelor maritime, folosind date AIS, Greenpeace afirmă că sursa potențială a deversării ar fi nava suport SKANDI ASSERTER, un vas offshore multifuncțional care deservește platforma de foraj TRANSOCEAN BARENTS. Organizația spune că ruta navei s-a suprapus parțial cu urma de poluanți identificată de satelit.
Greenpeace mai arată că evenimentul ar fi fost detectat prin sateliții radar Copernicus/Sentinel-1, procesat prin sistemul de inteligență artificială Cerulean și validat manual de experți în analiză oceanografică. Potrivit organizației, experții au confirmat că pata are caracteristicile unui amestec de uleiuri și fluide specifice navelor.
Reacția invocată de organizație
În comunicatul citat, Greenpeace susține că Autoritatea Navală Română a primit o notificare în sistemul de monitorizare CleanSeaNet, dar nu a trimis o echipă pe mare pentru constatare. Organizația afirmă că autoritatea ar fi considerat evenimentul „irelevant din punct de vedere operațional” din cauza distanței mari față de țărm.
Greenpeace mai spune că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a cerut prelungirea termenului legal la 30 de zile pentru a răspunde solicitărilor transmise de organizație.
Cererea Greenpeace către companii și autorități
Alin Tănase, coordonator campanii în cadrul Greenpeace România, a descris situația drept „un cerc vicios al nepăsării”. El a spus că autoritățile române refuză să verifice poluarea din larg dacă aceasta nu ajunge pe plaje și a criticat modul în care sunt tratate astfel de cazuri.
Organizația solicită public companiilor OMV Petrom și Romgaz să își asume responsabilitatea pentru activitatea navelor subcontractate și cere autorităților o monitorizare post-incident „reală și transparentă”. Greenpeace afirmă, de asemenea, că incidentul semnalat nu este unul izolat și susține că, între 2022 și 2025, a identificat 226 de pete de poluanți în zona românească a Mării Negre.
În lipsa unei constatări pe mare din partea autorităților, cazul rămâne, potrivit informațiilor comunicate de Greenpeace, o posibilă deversare semnalată prin analiză satelitară și verificări independente. Organizația cere ca astfel de episoade să fie tratate prin monitorizare efectivă, nu doar prin încadrare birocratică.
