Liderii Armatei SUA au fost puși vineri în defensivă în fața Congresului, după ce Pentagonul a anulat brusc o desfășurare de peste 4.000 de militari în Polonia, relatează Defense News. Decizia a stârnit întrebări despre momentul ales, consultarea aliaților și mesajul transmis către Europa de Est, într-un context deja sensibil pentru postura NATO pe flancul estic.
Potrivit relatării Defense News, generalul Christopher LaNeve, șeful interimar al Statului Major al Armatei, a spus într-o audiere bugetară că ordinul de oprire a rotației planificate de nouă luni a fost dat de secretarul apărării Pete Hegseth. LaNeve și secretarul Armatei, Dan Driscoll, au afirmat că au fost informați și consultați, dar nu au oferit momentul exact al deciziei.
Ce s-a schimbat în planul de rotație
Unitatea vizată era 2nd Armored Brigade Combat Team, din cadrul Diviziei 1 Cavalerie, care urma să se deplaseze în Europa de Est. Defense News notează că, la 1 mai, unitatea își „cased its colors” în pregătirea desfășurării, a trimis echipa avansată și a început transportul echipamentelor peste ocean. Soldații au început să discute public anularea marți dimineață, iar ordinul a fost confirmat miercuri de Army Times și alte instituții media.
LaNeve a spus că decizia a fost luată „în ultimele două săptămâni” de Departamentul Apărării și de generalul Alexus Grynkewich, comandantul U.S. European Command și NATO Supreme Allied Commander Europe. În același timp, el și Driscoll au descris măsura ca parte a unor revizuiri obișnuite de personal, derulate pe parcursul anului.
„Suntem în contact constant cu [Office of the Secretary of Defense] și cu comandanții de luptă”, a spus Driscoll în timpul audierii din Camera Reprezentanților, adăugând că acest tip de discuție are loc „pe tot parcursul anului”.
Critici din Congres și tensiuni cu aliații
Mai mulți congresmeni au contestat însă explicația oficială. Reprezentantul Don Bacon, republican din Nebraska, a spus că a vorbit cu lideri polonezi care au fost „blindsided” de decizie și a susținut că Grynkewich ar fi exprimat rezerve, considerând că măsura nu este lipsită de risc. Bacon a calificat anularea drept „o palmă” pentru Polonia și pentru aliații baltici și a spus că transmite un „mesaj teribil” Rusiei și partenerilor americani.
Președintele comitetului, Mike Rogers, republican din Alabama, a afirmat că membrii comisiei nu au primit consultarea cerută de statut în privința posturii forțelor în Europa, mai ales în cazul EUCOM. Adam Smith, democratul din Washington și membru de rang înalt al comisiei, a numit decizia „destul de dramatică” și a spus că, dacă există o strategie în spate, oficialii Armatei ar trebui să o poată explica.
Acting Pentagon Press Secretary Joel Valdez a spus joi că decizia „nu a fost una neașteptată, de ultim moment”, însă mai mulți legislatori au respins această evaluare. Reprezentantul Austin Scott, republican din Georgia, a spus că nu vede cum afirmația ar putea fi adevărată, în condițiile în care deciziile par să fi fost luate târziu și cu impact major asupra trupelor și familiilor lor.
Impact operațional și context european
Defense News scrie că măsura a dat peste cap viața a cel puțin 4.500 de militari, mulți dintre ei fiind deja în proces de a-și părăsi locuințele, de a-și depozita bunurile și de a-și muta familiile. Un membru al brigăzii a estimat într-un mesaj text, consultat de Army Times, că recuperarea echipamentului ar costa 4 milioane de dolari. Liderii Armatei nu au precizat câți militari au fost afectați exact și nici câți făceau parte din eșalonul avansat care trebuie acum să se întoarcă la Fort Hood, baza brigăzii.
Controversa vine după alte schimbări de postură anunțate de Pentagon. Pe 1 mai, oficialii americani au anunțat retragerea a 5.000 de militari din Germania, măsură justificată atunci printr-o revizuire a „cerințelor teatrului de operații și a condițiilor de pe teren”. CNN a relatat, de asemenea, că Hegseth a decis anularea unei desfășurări a 3rd Battalion, 12th Field Artillery Regiment în Germania și eliminarea unei structuri de comandă care supraveghează rachetele cu rază lungă și sistemele de rachete din Europa.
Criticii văd aceste mișcări ca pe o presiune asupra aliaților europeni pentru a-și crește propria apărare. Președintele Donald Trump a criticat în repetate rânduri statele NATO pentru investițiile insuficiente în apărare și a spus în martie, într-un interviu pentru Financial Times, că alianța ar avea un „bad future” dacă nu ajută la apărarea Strâmtorii Hormuz.
Statele Unite au aproximativ 80.000 de militari în Europa, iar European Command nu a răspuns până la publicare solicitării de comentarii. Pentru aliații de pe flancul estic, episodul ridică o întrebare practică: cât de previzibile rămân rotațiile americane și cât de mult spațiu există pentru consultare înaintea unor decizii care afectează direct postura NATO în regiune.
