Autoritățile elvețiene au anunțat că vor deschide, în cele din urmă, dosarele clasificate despre Josef Mengele, medicul nazist cunoscut drept „Îngerul morții” de la Auschwitz, potrivit G4Media.ro. Decizia vine după ani de presiuni din partea istoricilor și după demersuri în justiție pentru acces la documente care ar putea clarifica dacă unul dintre cei mai căutați criminali de război naziști a avut legături cu Elveția.
Mengele, medic în cadrul Waffen SS, a fost detașat la Auschwitz, unde a selectat prizonieri pentru camerele de gazare și a coordonat experimente medicale pe deținuți, în special pe copii și gemeni. La Auschwitz au murit aproximativ 1,1 milioane de oameni, dintre care aproape un milion erau evrei, notează sursa citată.
Ce spun documentele și istoricii
După război, Mengele a fugit din Europa folosind documente obținute pe o identitate falsă la consulatul elvețian din Genova și a ajuns în America de Sud. Oficial, el ar fi revenit o singură dată în Elveția, într-o vacanță la schi din 1956, împreună cu fiul său. Totuși, mai mulți istorici au suspectat că ar fi revenit și ulterior, după emiterea mandatului internațional de arestare din 1959.
Istoricul elvețian Regula Bochsler a descoperit că, în 1961, serviciile secrete austriece au avertizat autoritățile elvețiene că Mengele ar putea fi pe teritoriul țării și că folosea o identitate falsă. În aceeași perioadă, soția sa a închiriat un apartament în Zurich și a cerut rezidență permanentă. Poliția din Zurich a pus locuința sub supraveghere, iar în rapoarte apare și mențiunea că femeia era văzută în compania unui bărbat neidentificat.
Când istorici elvețieni au cerut acces la dosarele poliției federale, autoritățile au refuzat inițial, invocând securitatea națională și protejarea familiei extinse a lui Mengele. Documentele au fost clasificate până în 2071. Istoricul Gérard Wettstein a contestat decizia în instanță și a strâns aproape 18.000 de franci elvețieni prin crowdfunding pentru a susține procesul.
Accesul la dosare, fără o dată clară de publicare
Abia după acest demers, Serviciul Federal de Informații al Elveției a acceptat să permită accesul la documente. Într-o declarație citată de BBC și preluată de publicațiile românești, instituția a spus: „Apelantului i se va acorda acces la dosar, în condiții și cerințe care urmează să fie definite.” Nu a fost anunțată însă o dată pentru desecretizare și nici forma în care vor fi făcute publice materialele.
Unii istorici cred că dosarele ar putea spune mai multe despre Elveția decât despre Mengele. Ei invocă sensibilitățile legate de perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, inclusiv respingerea refugiaților evrei la graniță și relațiile financiare dintre băncile elvețiene și regimul nazist. Alții suspectează că documentele ar putea conține referiri la cooperarea cu servicii de informații străine, inclusiv Mossad, care îi vâna pe criminalii de război naziști după război.
Mengele nu a fost prins niciodată și a murit în Brazilia, în 1979, sub un nume fals. Identitatea sa a fost confirmată abia în 1992, prin teste ADN. Pentru moment, autoritățile elvețiene nu au indicat când vor fi publicate integral dosarele, iar istoricii avertizează că acestea ar putea fi puternic redactate.
