Întrebarea dacă Sir Keir Starmer ar putea demisiona a apărut pe fondul unui mandat marcat de episoade succesive de presiune politică și diplomatică, potrivit unei cronologii publicate de independent.co.uk. De la victoria laburistă din 2024, premierul britanic a fost pus în fața unor dosare care au mers de la Orientul Mijlociu la Ucraina și la industria siderurgică din Regatul Unit.
Va demisiona Keir Starmer?
În cronologia prezentată de publicație, sfârșitul lui februarie și începutul lui martie au fost dominate de tensiunile din Orientul Mijlociu. Pe 28 februarie, Statele Unite și Israelul au lansat lovituri asupra Iranului, iar riposta a dus la lansarea de rachete în întreaga regiune. Sir Keir a confirmat atunci că Marea Britanie nu a fost implicată în atacuri. Pe 1 martie, Londra a acceptat ca SUA să folosească baze militare pentru a lovi situri iraniene de rachete, însă premierul a reiterat că nu va fi atras în „acțiuni ofensive”.
Presiune politică după rezultate slabe și tensiuni externe
Cronologia mai notează că pe 27 februarie Partidul Verde a câștigat alegerile parțiale din Gorton și Denton, în timp ce laburiștii au ajuns pe locul al treilea, în urma Reform UK. Pentru un guvern aflat la început de mandat, astfel de rezultate au alimentat percepția unei perioade dificile la Downing Street.
În paralel, Starmer a fost implicat în eforturi diplomatice legate de războiul din Ucraina. Potrivit aceleiași cronologii, el a condus discuțiile în cadrul unei reuniuni cu lideri în principal europeni pentru a stabili o forță de menținere a păcii menită să descurajeze Rusia, în eventualitatea unui acord de încheiere a războiului. După o confruntare tensionată cu Donald Trump la Casa Albă, Volodimir Zelenski a ajuns la Londra pentru un summit la Lancaster House, unde premierul britanic a continuat aceste demersuri.
Intervenție de urgență în industria siderurgică
În aprilie, guvernul a preluat controlul asupra British Steel de la proprietarul chinez, după adoptarea unei legislații de urgență în Parlament, într-un weekend. Măsura a fost prezentată ca fiind menită să păstreze producția de oțel virgin în Regatul Unit, potrivit cronologiei citate de Independent.
În ansamblu, secvența de evenimente descrisă de publicație arată un prim an de guvernare în care Starmer a trebuit să gestioneze simultan crize de securitate internațională, presiuni electorale și intervenții economice de urgență. Deocamdată, sursa citată nu indică o decizie de demisie, ci mai degrabă contextul politic care alimentează speculațiile despre stabilitatea sa la conducerea guvernului.
