Ideea că plantele de apartament pot curăța aerul pornește, în mare parte, de la un studiu american din 1989 realizat pentru NASA, în cadrul cercetărilor despre sisteme de susținere a vieții în spații închise. Potrivit ScienceAlert, experimentul a arătat că anumite specii pot reduce concentrațiile unor compuși organici volatili, cunoscuți drept VOC, în camere sigilate și controlate. Problema, spune publicația, apare atunci când rezultatele sunt extrapolate direct la o locuință obișnuită.
În spațiile testate, plantele au fost expuse la doze mari de poluanți într-un mediu închis, iar măsurătorile au indicat o anumită rată de eliminare. Acest tip de design este util pentru a compara plantele între ele, dar nu pentru a prezice ce se întâmplă într-un apartament sau într-o casă, unde aerul este schimbat constant prin ventilație, infiltrații și alte surse de circulație.
De ce rezultatele din camere sigilate nu se traduc direct în locuințe
ScienceAlert notează că variabila esențială lipsă din multe dintre aceste studii este rata de schimb de aer. Într-o clădire reală, aerul din exterior îl înlocuiește treptat pe cel din interior, iar această diluare face deja o mare parte din munca de reducere a concentrațiilor de poluanți. Un model din 2019, citat de publicație, a concluzionat că ar fi nevoie de între 10 și 1.000 de plante pe metru pătrat pentru a egala ceea ce face ventilația pasivă a unei clădiri.
Pe scurt, concluzia prezentată de ScienceAlert este mai nuanțată decât formula populară „plantele purifică aerul”: ele pot elimina unii poluanți, dar nu reprezintă o soluție eficientă, de sine stătătoare, pentru calitatea aerului din locuințe. Cercetătorul Pedram Vousoughi, postdoctorand în științe biologice la University of Limerick, spune că plantele nu ar trebui prezentate drept o soluție practică pentru probleme serioase ale aerului din interior.
Ce funcționează mai bine pentru aerul din casă
Articolul subliniază că recomandarea cea mai solidă rămâne reducerea sursei de poluare, urmată de îmbunătățirea ventilației și de folosirea unor sisteme de filtrare eficiente. Printre exemplele menționate se numără deschiderea ferestrelor și a ușilor, folosirea ventilatoarelor din bucătărie și baie care evacuează aerul în exterior și creșterea aportului de aer proaspăt prin sistemele HVAC.
ScienceAlert mai arată că purificatoarele portabile cu filtrare HEPA pot ajuta la reducerea particulelor din aer, iar pentru gaze sau mirosuri, inclusiv VOC, este util un filtru cu carbon activ. Publicația precizează și că nu există un aparat care să elimine toți poluanții, iar alegerea unui model potrivit depinde de dimensiunea camerei și de tipul de contaminanți vizați.
În același timp, plantele de interior nu sunt prezentate ca inutile. Chiar dacă efectul lor direct asupra calității aerului este modest în condiții reale, ele pot contribui la confortul perceput, la starea de bine și, în unele cazuri, la microclimatul din încăpere. Totuși, articolul avertizează că ghivecele prost întreținute sau udate excesiv pot crea la rândul lor probleme de umiditate sau de creștere microbiană.
Mesajul de fond este unul pragmatic: păstrați plantele pentru aspectul și confortul pe care îl oferă, dar nu le confundați cu o soluție tehnică pentru aerul din locuință. Pentru asta, ventilația, controlul sursei de poluare și filtrarea rămân instrumentele relevante.
