România a lansat, la Forumul „Just.AI – Inteligența artificială în serviciul sistemului judiciar”, primul cadru național de cooperare privind utilizarea inteligenței artificiale în justiție, potrivit Administrației Prezidențiale, citată de G4Media.ro și TVRInfo.ro. Evenimentul a reunit, pentru prima dată, instituțiile din sistemul judiciar, alături de reprezentanți europeni, cercetători și parteneri din mediul privat, pentru a stabili principiile integrării responsabile a tehnologiei în actul de justiție.
Primul cadru național de cooperare pentru IA în justiție
Forumul a avut loc în cadrul proiectului „Săptămâna Europeană la Palatul Cotroceni” și a fost prezentat ca debutul unui demers strategic de durată. Administrația Prezidențială a transmis că discuțiile au vizat modul în care noile tehnologii pot sprijini funcționarea justiției fără a afecta valorile fundamentale ale statului de drept.
Mesajul președintelui și limitele folosirii tehnologiei
În mesajul adresat participanților, președintele Nicușor Dan a spus că inteligența artificială începe să fie folosită în activități care până de curând erau considerate exclusiv umane. Potrivit comunicatului citat de cele două publicații, miza nu mai este dacă aceste tehnologii vor fi integrate, ci „cu ce reguli, cu ce limite și cu ce garanții”.
Șeful statului a reafirmat și ideea că actul de justiție rămâne o responsabilitate umană, întemeiată pe independență, imparțialitate și respectarea drepturilor fundamentale. Această formulare a fost prezentată de Administrația Prezidențială ca principiu de bază al demersului lansat la Cotroceni.
Ce prevede Memorandumul „Just.AI”
Forumul s-a încheiat cu semnarea Memorandumului „Just.AI – Inteligența artificială în serviciul sistemului judiciar”, document care marchează asumarea la nivel național a primului cadru instituțional larg de cooperare și reflecție strategică între autoritățile și organizațiile participante. Potrivit Administrației Prezidențiale, memorandumul creează premisele unui mecanism național permanent de dialog interinstituțional și expertiză multidisciplinară.
Instituțiile semnatare vor desemna reprezentanți permanenți în grupurile de lucru, care urmează să își înceapă activitatea în următoarele săptămâni. Prima etapă va consta într-o evaluare structurată a nevoilor sistemului judiciar, prin consultări cu magistrați, organe de cercetare penală și personal auxiliar.
Până în octombrie 2026, grupurile de lucru trebuie să elaboreze rapoarte de diagnostic instituțional privind prioritățile operaționale, riscurile asociate utilizării inteligenței artificiale și direcțiile de modernizare digitală a sistemului judiciar. Documentele vor fi făcute publice și supuse consultării societății civile și profesioniștilor din domeniu.
Pașii următori: analize, proiecte pilot și raport final în 2027
Pe parcursul anului 2026 și la începutul anului 2027, vor fi analizate soluțiile tehnologice existente sau care pot fi dezvoltate pentru sistemul judiciar românesc. Printre opțiunile menționate se află și posibilitatea implementării unor proiecte pilot în instanțe și parchete selectate.
Rezultatele urmează să fie prezentate la a doua ediție a Forumului „Just.AI”, programată pentru 2027, când va fi publicat un raport integrat și un plan național de acțiune. Administrația Prezidențială spune că obiectivul este participarea activă a României la dezbaterea europeană și internațională privind utilizarea inteligenței artificiale în justiție, într-o abordare centrată pe om, bazată pe încredere, transparență și responsabilitate instituțională.
Documentele rezultate din procesul lansat la Cotroceni vor sta la baza unor eventuale standarde și propuneri privind folosirea IA în sistemul judiciar, iar primele grupuri de lucru sunt așteptate să intre în activitate în săptămânile următoare.
