DIICOT a confirmat că desfășoară cercetări în dosarul fotografiilor publicate de Elena Lasconi în campania electorală din 2025, într-un caz care vizează posibila infracțiune de comunicare de informații false. Potrivit unui răspuns transmis pentru Digi24.ro, procurorii „efectuează cercetări față de mai mulți suspecți”.
Cazul a devenit public după ce Elena Lasconi a publicat anul trecut imagini despre care susținea că îi surprind pe Nicușor Dan, Victor Ponta și Florian Coldea la o presupusă întâlnire. Cei menționați au negat autenticitatea fotografiilor și au depus plângeri la DIICOT, susținând că ar fi vorba despre un fals, potrivit relatărilor din presa care a urmărit dosarul.
DIICOT investighează dosarul pozelor publicate de Elena Lasconi
Surse judiciare citate de Digi24 susțin că anchetatorii încearcă să stabilească cine a comandat realizarea imaginilor, cine s-a ocupat de editarea lor și cum au ajuns acestea în posesia Elenei Lasconi. DIICOT nu a oferit alte detalii, invocând faptul că dosarul este în curs de instrumentare.
În relatarea publicată de Digi24.ro, ancheta este încadrată la comunicare de informații false, infracțiune prevăzută de articolul 404 din Codul penal. Aceeași sursă notează că investigația îi vizează pe mai mulți suspecți.
Contextul politic al dosarului
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public și preluate de presa care a relatat cazul, procurorii ar fi identificat indicii că imaginile ar fi făcut parte dintr-o înscenare. Surse judiciare citate de Digi24 susțin că ar fi existat elemente legate de un film satiric politic, inclusiv închirierea unei locuințe în Tunari, achiziția unor haine și realizarea machiajului pentru actori care ar fi interpretat personajele publice implicate.
În același dosar, Elena Lasconi și Victor Ponta au fost audiați, iar surse judiciare au declarat că ambii au susținut că publicarea fotografiilor ar fi avut scop electoral și ar fi urmărit influențarea rezultatului alegerilor prezidențiale. În prezent, potrivit informațiilor apărute în presa națională, patru persoane sunt puse sub acuzare.
Infracțiunea de comunicare de informații false poate fi pedepsită cu închisoare de la unu la cinci ani dacă răspândirea informațiilor false pune în pericol securitatea națională. Pentru moment, DIICOT nu a anunțat public o concluzie finală în dosar.
