Pensiile și salariile din sistemul privat, înghețate prin Ordonanța Trenuleț, vor rămâne vreme de mult timp la același nivel. O arată cele mai noi date care platească datoria publică la un nivel extrem de ridicat.
Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a urcat februarie 2025 până la 990,84 miliarde lei, de la 964,3 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor (MF) şi consultate de agerpres.
Pensiile și salariile ar putea fi înghețate și în 2026
Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la nivelul de 56,3%, de la 54,8% în ianuarie (PIB conform Notificării fiscale din aprilie 2025).
În februarie 2025, datoria pe termen mediu şi lung a crescut la 912,8 miliarde de lei, de la 889,16 miliarde de lei în ianuarie 2025, iar cea pe termen scurt a urcat la 78,036 miliarde lei, de la 75,22 miliarde de lei în luna anterioară.
Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 811,6 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 161,16 miliarde de lei.
Datoria în moneda naţională se ridica la valoarea de 470 miliarde lei, cea în euro la 413,56 miliarde de lei, echivalent, iar datoria în dolari americani la 104,75 miliarde, echivalent lei.
Conform datelor Ministerului Finanţelor, în februarie datoria administraţiei publice centrale a crescut la 966,36 miliarde lei, de la 939,97 miliarde lei, în ianuarie 2025, din care 888,36 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în lei (450,78 miliarde de lei) şi în euro (408,313 miliarde de lei, echivalent).
Datoria administraţiei publice locale a urcat la 24,477 miliarde de lei
Datoria administraţiei publice locale a urcat la 24,477 miliarde de lei, de la 24,406 miliarde de lei, în luna anterioară, din care 24,443 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.
Totodată, în a doua lună a acestui an, datoria internă a administraţiei publice se cifra la 493,79 miliarde de lei (487,36 miliarde lei în ianuarie 2025), respectiv 28,1% din PIB (27,7% din PIB, în luna anterioară), din care 474,63 miliarde de lei datorie a administraţiei centrale şi 19,155 miliarde de lei datoria administraţiei locale.
Potrivit sursei citate, datoria externă a administraţiei publice era în cuantum de 497,05 miliarde de lei (477,01 miliarde lei în luna precedentă), respectiv 28,2% din PIB (27,1% din PIB în ianuarie 2025), din care 491,72 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 5,321 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.
Dacă datoria publică sare de 50% din PIB, salariile trebuiesc înghețate
Guvernul trebuie să explice cauzele creșterii datoriei și să propună un program de măsuri pentru reducerea ei. Acest program trebuie să vizeze readucerea datoriei sub pragul de 50% din PIB într-un interval rezonabil de timp și să conțină angajamente clare privind disciplina bugetară.
În această situație, legea impune înghețarea cheltuielilor totale din bugetul general consolidat, cu excepția celor destinate cofinanțării proiectelor din fonduri europene și a cheltuielilor obligatorii, precum pensiile sau salariile stabilite prin lege.
De asemenea, se interzice inițierea unor noi politici fiscale sau cheltuieli care să conducă la creșterea deficitului bugetar. Scopul acestor măsuri este de a opri deteriorarea echilibrului fiscal și de a preveni escaladarea datoriei publice.
Dacă datoria publică continuă să crească și atinge praguri superioare – 55%, 60% sau 65% din PIB – legea prevede măsuri suplimentare, din ce în ce mai restrictive.
Acestea pot include majorarea veniturilor bugetare, reducerea cheltuielilor și chiar blocarea angajării de personal în sectorul public, toate având ca obiectiv restabilirea sustenabilității finanțelor publice.
