Noaptea de Sfântul Andrei (29-30 noiembrie) este considerată în popor ca fiind echivalentul Halloween-ului românesc datorită tradițiilor și superstițiilor legate de această mare sărbătoare.
Sfântul Andrei este numit și „Cel dintâi chemat”. Numele Andrei derivă din grecescul Andreas, care înseamnă „viteaz”, „bărbătesc”.
Sfântul Andrei, tradiții și superstiții
Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei este celebrată pe 30 noiembrie, în calendarele ortodox, romano-catolic, luteran şi anglican. În Scoţia, însă, el este sărbătorit pe 9 mai, data primirii unor relicve ale Sfântului Andrei.
„Andrei cap de iarnă” (aşa cum i se spune în Bucovina) permite producerea unei îmbinări între lucrurile malefice şi cele benefice, dispărând hotarul dintre ele. Astfel, în noaptea Sfântului Andrei „umblă strigoii” să fure „mana vacilor”, „minţile oamenilor” şi „rodul livezilor”.
Strigoii sunt spirite ale celor morţi, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe tărâmul de dincolo. Potrivit tradițiilor, în această noapte, devin periculoase și aduc calamităţi, boli şi nefericire.
În multe locuri, gospodinele atârnă cununi de usturoi ori ung porţile, uşile şi geamurile, dar şi coteţele animalelor cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele. Acest usturoi va fi folosit de-a lungul anului care va veni ca tratament pentru diverse boli, ca mijloc de protecţie faţă de duhurile malefice. Tot acest usturoi se folosește și ca modalitate de a atrage un posibil partener de viaţă, a ursitului (după ce, în prealabil, usturoiul a fost sfinţit la biserică şi păstrat la icoană).
Ca mijloace de protecţie faţă de strigoi se mai folosesc firimituri de pâine împrăştiate în curte – pentru ca duhurile să nu intre în casă după mâncare – şi candele aprinse lângă icoane.
Animalelor din gospodărie li se pune în hrană busuioc sfinţit şi în apă agheasmă. De asemenea, se descântă droburi de sare, care se îngroapă sub grajd. Acestea se scot la suprafaţă de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), fiind folosite la hrana animalelor, tot pentru a le proteja de duhuri rele.
Ce nu ai voie să faci de Sfântul Andrei
Este interzis să te ocupi de treburile casnice, altfel riști să atragi paguba
Nu este permis să coși sau să tricotezi. De asemenea, nu se prelucrează lâna, nu se spală și nu se mătură
Este interzis să dai ceva cu împrumut de Ziua Sfântului Andrei, ca să eviți legarea farmecelor
Este interzis să te cerți cu alte persoane. Dacă ești certat cu cineva, cel mai indicat este să te împaci în această zi
Nu este indicat să dormi de Ziua Sfântului Andrei, altfel riști să fii amorțit tot restul anului
Femeile nu au voie să se pieptene în această zi, ca să evite ghinioanele în anul ce urmează.
De ce se pune busuioc sub pernă
În noaptea Sfântului Andrei, oamenii aduc în casă crenguţe de vişin și le pun în apă. Tradiția spune că dacă vor înflori până la Crăciun, vor avea un an bogat. Un alt mijloc este semănarea de grâu în mici vase. De asemenea, se folosesc a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lăsate în pod până la Crăciun. Cele stricate sunt semn de lună ploioasă, cele încolţite sunt semn de bogăţie.
Fetele care vor să-şi afle ursitul își pun sub pernă busuioc sfinţit, astfel încât chipul bărbatului să le apară în vis. În unele zone, se crede că ursitul se poate vedea dacă fata se aşază goală între două oglinzi, cu o lumânare în mână.
Pe de altă parte, condiţiile meteorologice din noaptea Sfântului Andrei pot prevesti cum va fi iarna. Acesta nu va fi grea, dacă afară este senin şi cald. În schimb, un cer întunecat, cu lună plină, ninsoare sau ploaie sunt semn de iarnă cu troiene mari.
