Reforma pensiilor se află în centrul Planului bugetar-structural național pe termen mediu, recent publicat de Ministerul Finanțelor. Acest plan include și măsuri de digitalizare, având ca scop ajustarea deficitului bugetar pe o perioadă de 7 ani.
Planul începe cu un deficit estimat de 7,9% pentru anul 2024 și vizează atingerea unui deficit de 2,5% din PIB până în 2031.
Pensiile viitoare vor fi în sistem digital
Reforma pensiilor este una dintre măsurile incluse în Planul bugetar-structural național pe termen mediu, publicat recent de Ministerul Finanțelor. Acest plan are ca obiectiv ajustarea deficitului bugetar pe o perioadă de 7 ani, începând cu un deficit estimat de 7,9% pentru anul 2024 și vizând un deficit de 2,5% din PIB în 2031.
În cadrul acestei reforme, sunt incluse următoarele măsuri:
Creșterea contribuțiilor de la 4,75% la 6% până în anul 2031
Această majorare a contribuțiilor pentru Pilonul II va asigura viabilitatea financiară pe termen lung a acestui sistem. Prin creșterea contribuțiilor, se va menține un flux constant de fonduri către pensiile private, ceea ce va garanta că viitorii pensionari vor beneficia de pensii adecvate, fără a exercita o presiune excesivă asupra finanțelor publice.
Introducerea unei noi formule de calcul pentru pensii
Noua formulă de calcul va fi bazată pe parametrii care reflectă starea financiară a sistemului de pensii, asigurând astfel că beneficiile acordate nu vor depăși capacitatea economică a țării. Această reformă consolidează principiul contributivității, corelând nivelul pensiilor cu contribuțiile efectuate pe parcursul întregii cariere profesionale.
În plus, interzicerea creșterilor ad-hoc ale pensiilor, fără implementarea unor măsuri fiscale compensatorii, are rolul de a preveni creșterile nesustenabile ale cheltuielilor destinate pensiilor. Aceasta contribuie la sporirea predictibilității și responsabilității fiscale în gestionarea resurselor financiare ale statului.
Noi reguli de indexare a pensiilor
Implementarea unei noi reguli de indexare a pensiilor va garanta că majorările sunt efectuate pe baza unor criterii bine definite, stabilite prin lege, și nu în funcție de decizii discreționare sau influențe politice. Această abordare contribuie la menținerea sustenabilității fiscale, asigurând că creșterile pensiilor rămân atât accesibile, cât și previzibile.
Reducerea oportunităților de pensionare anticipată, în special pentru cei care beneficiază de pensii speciale, reprezintă o măsură importantă care vizează unul dintre factorii esențiali ce au exercitat presiune fiscală asupra sistemului de pensii. Această restricție în ceea ce privește pensionarea anticipată contribuie la asigurarea sustenabilității financiare a sistemului, precum și la menținerea unei forțe de muncă active.
Consolidarea principiului contributivității și îmbunătățirea adecvării pensiilor reprezintă obiective fundamentale ale reformei.
Aceasta subliniază importanța ca pensiile să fie proporționale cu contribuțiile efectuate de-a lungul carierei profesionale. În acest fel, sistemul de pensii se menține echitabil și sustenabil, garantând că beneficiile acordate reflectă atât câștigurile obținute, cât și contribuțiile realizate în timpul vieții active a fiecărui individ.
Cheltuielile destinate asistenței sociale preconizează o creștere moderată în această categorie, în perioada 2025-2031, fiind urmate de o indexare a cheltuielilor pentru restul intervalului de prognoză.
