Pe data de 14 octombrie, creștinii ortodocși de pretutindeni celebrează una dintre cele mai mari sărbători ale anului: Sfânta și Cuvioasa Parascheva. Sărbătoarea religioasă vine cu o serie de ritualuri religioase, dar și cu tradiții și obiceiuri la români.
Cunoscută și sub numele de Sfânta Vineri, Sfânta Parascheva este considerată ocrotitoarea Moldovei. Aceasta este sărbătorită în fiecare an pe data de 14 octombrie, iar la această sărbătoare, la Sfânta Slujbă, participă mii de români.
Anul acesta peste 50.000 de credincioși au trecut pe la racla cu moaștele Sfintei. Mulți dintre aceștia respectă sărbătoarea cu sfințenie, dar țin cont și de tradiții și de obiceiuri.
Tradiții și obiceiuri de Sfânta Parascheva:
Sfânta Parascheva se roagă lui Dumnezeu și pentru femeile însărcinate. Dacă urmează să devii mămica, se spune în popor că este bine să împarți din bucățele tale unor copii sărmani. Vei avea astfel parte de ocrotirea Sfintei la naștere, iar nașterea ta va fi una ușoară, fără dureri.
Fetele tinere trebuie să țină Ziua Sfintei Parascheva, pentru a fi cinstite, cum a fost și ea. La sate, se fac focuri în curte, pentru a ține departe spiritele rele.
Ciobanii nu cioplesc nimic, să nu le iasă mieii tărcați. Turmele de oi se pregătesc pentru iernat, se împlinește sorocul ciobanilor, văcarilor și pândarilor și se fac angajări noi pentru anul care urmează.
În dimineața zilei de 14 octombrie, ciobanii trebuie să verifice felul în care au dormit oile. Dacă stau grămadă, e semn că va fi o iarnă grea și, dacă sunt împrăștiate, iarna va fi blândă. Totodată, se crede că, dacă de Sfânta Parascheva nu plouă, atunci iarna va veni curând.
Este interzis în această zi să calci, să cosi, să faci mâncare sau alte treburi în gospodărie dacă vrei să eviți durerile de cap și cele oculare.
Conform unei superstiții străvechi, printre bucatele mâncate sau date de pomană NU trebuie să se numere și poamele cu cruce, nucile, castraveții sau pepenele roșu.
