Peste 35 de milioane de cazuri noi de cancer, la nivel global, sunt prognozate pentru anul 2050, o creștere cu peste 77% față de 2022, când au existat aproximativ 20 de milioane de diagnostice noi de cancer, arată cele mai recente date ale Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Tutunul, alcoolul, obezitatea și poluarea sunt factorii-cheie din spatele incidenței tot mai mari a bolilor oncologice, informează jurnalul.ro.
Numărul cazurilor de cancer va crește cu peste 75%
Estimările globale relevă, de asemenea, „inechități izbitoare” în povara cancerului, impactul acestei explozii de îmbolnăviri fiind resimțit în special în țările cu un indice al dezvoltării umane scăzut, unde se așteaptă o dublare a deceselor din cauza cancerului, până în 2050.
Cele mai noi date și estimări cu privire la povara cancerului, la nivel mondial, care acoperă 185 de țări și 36 de forme ale bolii, au fost publicate la finalul săptămânii trecute de Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului din cadrul OMS, în preambulul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului, marcată în fiecare an la 4 februarie.
În 2022, au existat aproximativ 20 de milioane de cazuri noi de cancer și 9,7 milioane de decese. Numărul estimat de oameni care erau în viață în decurs de 5 ani de la diagnosticul de cancer a fost de 53,5 milioane.
Aproximativ una din cinci persoane dezvoltă cancer de-a lungul vieții, iar aproximativ unu din nouă bărbați și una din 12 femei mor din cauza aceste bolii, atrage atenția OMS.
Care sunt cele mai des întâlnite boli oncologice
Conform datelor publicate pe Observatorul Global al Cancerului IARC, în 2022, aproximativ două treimi din cazurile noi și decesele la nivel global au fost cauzate de 10 dintre cele 36 de tipuri de cancer monitorizate de cercetători.
Cancerul pulmonar a fost cea mai frecventă formă de cancer din întreaga lume, acesta fiind responsabil pentru 2,5 milioane de cazuri noi (adică 12,4% din totalul cazurilor noi).
Cancerul de sân la femei se clasează pe locul al doilea (2,3 milioane de cazuri – 11,6%), urmat de cancerul colorectal (1,9 milioane de cazuri – 9,6%), cancerul de prostată (1,5 milioane de cazuri – 7,3%) și cancerul de stomac (970.000 de cazuri – 4,9%).
Tot cancerul pulmonar este și cauza principală de deces prin cancer (1,8 milioane de decese – ceea ce înseamnă 18,7% din totalul deceselor cauzate de cancer), urmat de cancerul colorectal (900.000 de decese – 9,3%), cancerul hepatic (760.000 decese – 7,8%), cancerul de sân (670.000 de decese – 6,9%) și cancer de stomac (660.000 de decese – 6,8%).
Reapariția cancerului pulmonar drept cel mai frecvent cancer este probabil legată de consumul persistent de tutun în Asia, consideră cercetătorii IARC. Cancerul de col uterin, tiroidă și cancerele de sânge se regăsesc, de asemenea, printre cele mai frecvente tipuri de boli oncologice.
Cifre sumbre pentru România
Datele pentru România arată că, în 2022, 104.661 de oameni s-au îmbolnăvit de o formă sau alta de cancer, iar 56.216 au pierdut lupta cu această boală necruţătoare, într-un singur an.
O creștere semnificativă față de datele publicate în 2018, când în țara noastră au fost 83.461 de cazuri nou diagnosticate și 50.902 decese (Globocan 2018).
Cea mai recentă statistică arată că, în cazul bărbaților, cele mai frecvente cancere nou diagnosticate sunt cele de prostată, plămâni și cancerele colorectale, în timp ce la femei, cancerul de sân, colorectal și de col uterin se află în topul bolilor oncologice.
Riscul de a dezvolta cancer înainte de vârsta 75 de ani (risc cumulat %) la bărbați este de 33,6%, în timp ce la femei este de 23,6%. Altfel spus, unu din trei bărbați și una și patru femei din România fac cancer înainte de 75 de ani.
În ceea ce privește mortalitatea, cele mai multe decese prin boli oncologice la bărbații din România sunt cauzate de cancerele la plămâni, colorectal și de prostată, iar la femei, de cancerele de sân, colorectal și de plămâni.
Care sunt factorii-cheie din spatele creșterii explozive a incidenței
Cele mai alarmante date sunt însă estimările cercetătorilor IARC pentru următoarele două decenii. Mai exact, peste 35 de milioane de îmbolnăviri noi de cancer sunt prognozate pentru 2050, o creștere de 77% comparativ cu anul 2022. Creșterea rapidă a poverii cancerului, la nivel mondial, reflectă atât îmbătrânirea populației, cât și modificările expunerii oamenilor la factorii de risc, mulți dintre aceștia fiind asociați cu dezvoltarea socio-economică.
„Tutunul, alcoolul și obezitatea sunt factori-cheie din spatele incidenței în creștere a cancerului, poluarea aerului fiind încă un factor-cheie al factorilor de risc de mediu”,
potrivit OMS.
„În ceea ce privește sarcina absolută, se așteaptă ca țările cu HDI (Human Development Index/indice de dezvoltare umană – n.r.) ridicat să înregistreze cea mai mare creștere absolută a incidenței, cu încă 4,8 milioane de cazuri noi estimate în 2050, comparativ cu estimările din 2022. Cu toate acestea, creșterea proporțională a incidenței este cea mai izbitoare în țările cu HDI scăzut (creștere cu 142%) și în țările cu HDI mediu (99%). De asemenea, se preconizează că mortalitatea prin cancer în aceste țări se va dubla în 2050”
a transmis OMS.
„Impactul acestei creșteri nu va fi resimțit uniform în țările cu diferite niveluri HDI. Cei care au cele mai puține resurse pentru a-și gestiona povara cancerului vor suporta cea mai mare parte a poverii globale de cancer”
spune dr. Freddie Bray, șeful Serviciului de Supraveghere a Cancerului la IARC.
Conform specialiștilor, în ciuda progreselor înregistrate în depistarea precoce a cancerelor și în tratamentul și îngrijirea pacienților cu cancer, există diferențe foarte mari în ceea ce privește rezultatele tratamentului cancerului nu numai între regiunile cu venituri mari și mici ale lumii, ci și în interiorul țărilor, iar aceasta nu este doar o problemă de resurse, ci „o chestiune de voință politică”, subliniază experții.
„Inechități izbitoare” între țări
Un exemplu concret al „inechităților izbitoare” în povara cancerului, în funcție de dezvoltarea umană, este cel al cancerului de sân.
„În țările cu un HDI foarte ridicat, una din 12 femei va fi diagnosticată cu cancer de sân de-a lungul vieții și una din 71 de femei moare din cauza acestuia. În schimb, în țările cu un HDI scăzut, în timp ce doar una din 27 de femei este diagnosticată cu cancer de sân în timpul vieții, una din 48 de femei va muri din cauza acestuia”,
arată experții OMS.
În mare parte, aceste diferențe uluitoare apar din cauza diagnosticării târzii și a lipsei de acces la tratamente.
„Femeile din țările cu HDI scăzut au cu 50% mai puține șanse de a fi diagnosticate cu cancer de sân decât femeile din țările cu HDI ridicat, dar sunt expuse unui risc mult mai mare de a muri din cauza bolii, din cauza diagnosticării tardive și a accesului inadecvat la tratament de calitate”,
a explicat dr. Isabelle Soerjomataram, din cadrul IARC.
