Marea Britanie intrase în 2026 cu o abordare relativ prudentă în privința siguranței online. Guvernul laburist evita să redeschidă rapid Legea privind siguranța online, iar miniștrii transmiteau că vor să lase noile reguli să funcționeze înainte de a le modifica. Apoi a apărut Grok, chatbotul lui Elon Musk, iar dezbaterea s-a schimbat vizibil.
Un episod care a schimbat ritmul politicii digitale britanice
Potrivit POLITICO, în intervalul 29 decembrie – 8 ianuarie, instrumentul a generat un număr estimat de 3 milioane de imagini sexualizate, inclusiv 23.000 care păreau să înfățișeze copii, conform cercetătorilor de la Center for Countering Digital Hate. Printre imaginile care au circulat s-au numărat și fotografii false cu două membre ale guvernului britanic în bikini.
Premierul Keir Starmer a descris situația drept „disgusting” și a spus că Ofcom, regulatorul britanic pentru media și online, are sprijinul său deplin pentru a interveni. Musk, critic frecvent al lui Starmer, a intrat și el în dispută, redistribuind o imagine deepfake cu premierul în bikini. Episodul a devenit rapid mai mult decât o ceartă online: a împins guvernul britanic spre măsuri mai dure și a oferit argumente celor care cereau reguli mai stricte pentru platforme și pentru conținutul generat de inteligența artificială.
De la prudență la presiune politică
Înainte de scandalul Grok, regimul britanic de siguranță online era deja contestat. Campaniile civice susțineau că guvernul merge prea încet, iar unii parlamentari avertizau că anumite părți ale legii sunt deja depășite. Comisia parlamentară pentru știință, inovare și tehnologie a spus în iulie anul trecut că multe prevederi ale legii ar putea să nu prevină repetarea dezinformării care a alimentat tulburările publice de după revoltele din Southport.
Comisia a cerut atunci o nouă legislație care să acopere explicit serviciile generative de inteligență artificială. Guvernul a respins însă ideea o lună mai târziu, argumentând că modificarea legii înainte ca aceasta să intre complet în vigoare ar risca să complice și să submineze implementarea. În acea perioadă, mesajul oficial era unul de tipul „trust the process”, după cum a rezumat Owen Bennett, fost responsabil pentru politica internațională de siguranță online la Ofcom.
Executivul britanic semnala și că nu intenționează să urmeze modelul Australiei, care a mers spre interzicerea rețelelor sociale pentru copii. În decembrie, un purtător de cuvânt al Downing Street a spus că nu există planuri pentru o astfel de interdicție și că este important ca minorii să fie protejați fără a fi izolați de lumea digitală.
Momentul Grok și schimbarea de ton a guvernului
După reacția publică la imaginile generate de Grok, X a făcut un pas înapoi. Confruntată cu închideri și amenințări cu acțiuni în justiție, platforma a acceptat să restricționeze funcția de generare de imagini a chatbotului în jurisdicțiile în care deepfake-urile sexualizate sunt ilegale. Starmer a prezentat acest lucru ca pe o victorie politică, iar tema a rămas prezentă în discursul său și al miniștrilor.
În ianuarie, un sondaj More in Common, citat de The Guardian, arăta că 58% dintre britanici ar susține blocarea lui X în Regatul Unit dacă platforma nu ar opri imaginile sexualizate generate de AI fără consimțământ. În Parlament, Starmer a revenit de mai multe ori la „lupta cu Grok”, iar ministrul tehnologiei, Liz Kendall, a invocat recent „a sta în fața Grok și X” ca exemplu de protejare a copiilor online.
Potrivit POLITICO, episodul a deschis și o fereastră legislativă. În februarie, guvernul a introdus o clauză în Crime and Policing Bill, acum lege, care oferă miniștrilor puteri largi de a modifica aproape unilateral Legea privind siguranța online atunci când este vorba despre combaterea conținutului ilegal generat de AI. Starmer a spus atunci că „acțiunea pe care am luat-o în cazul Grok a transmis un mesaj clar că nicio platformă nu primește tratament preferențial”.
Copiii online, noul front politic
După Grok, guvernul a început să se miște mai repede și pe tema accesului copiilor la rețelele sociale. Organizația Smartphone Free Childhood a văzut în schimbarea de ton o oportunitate. Potrivit cofondatoarei Daisy Greenwell, grupul a folosit rețeaua sa de 100.000 de grupuri WhatsApp pentru a trimite un model de mesaj către părinți, iar în scurt timp parlamentarii au fost inundați cu solicitări de a ridica vârsta minimă pentru social media la 16 ani.
La 19 ianuarie, 61 de deputați laburiști, inclusiv Helen Hayes, președinta comisiei pentru educație, i-au scris lui Starmer cerând „leadership” și o interdicție de tip australian. Mai puțin de șase săptămâni după ce Downing Street respinsese ideea unei interdicții, ministrul tehnologiei Liz Kendall a anunțat o consultare amplă privind posibilitatea de a interzice accesul copiilor la rețelele sociale sau de a introduce alte măsuri similare.
Consultarea, aflată acum la final, examinează mai multe opțiuni, de la o interdicție completă până la restricții asupra unor funcții de design, precum derularea infinită. Guvernul a mai făcut și o concesie de ultim moment în fața unor membri ai Camerei Lorzilor, acceptând să introducă „o formă de restricție de vârstă sau de funcționalitate” pentru cei sub 16 ani prin amendamente la Children’s Wellbeing and Schools Bill, acum lege.
Ce urmează pentru guvern și platforme
Oficialii britanici spun că politica lor privind siguranța copiilor online este una de durată și bazată pe dovezi, nu pe un singur incident. Un purtător de cuvânt al Department for Science, Innovation and Technology a afirmat că guvernul a cerut deja anul trecut verificări de vârstă pentru site-urile pornografice, măsură care, potrivit instituției, a dus la verificarea zilnică a 8 milioane de persoane care accesează astfel de site-uri în Regatul Unit.
Totuși, chiar și această poziție oficială admite că presiunea publică a crescut și că guvernul trebuie să meargă „mai departe și mai repede” pentru a proteja copiii online. Oliver Griffiths, director de grup pentru siguranță online la Ofcom, a spus recent că implementarea unei soluții pentru adolescenți va necesita muncă de politică publică „cuprinzătoare”, pe lângă responsabilitățile deja existente ale regulatorului.
În paralel, organizații pentru protecția copiilor, politicieni și chiar șefi de poliție au transmis consultării propriile propuneri, majoritatea cerând reguli mai dure. Nu toți susțin însă o interdicție totală. În acest context, viitorul politic al lui Starmer și al rivalilor săi ar putea influența direcția finală, mai ales că unii potențiali lideri laburiști, precum Andy Burnham și Wes Streeting, au susținut în trecut ideea unor restricții de vârstă pentru social media.
Deocamdată, concluzia este una clară: cazul Grok a accelerat o dezbatere care înainte avansa lent. Pentru guvernul britanic, întrebarea nu mai este dacă va acționa, ci cât de departe va merge și cât de mult vor fi obligate platformele, inclusiv X, să se conformeze.