Programul de guvernare depus de premierul desemnat Adrian Veștea la Parlament conturează o agendă amplă, construită în jurul a cinci priorități imediate: stabilitate politică, accelerarea fondurilor europene, stabilitate economică, deblocarea investițiilor și securitate națională. Documentul pune în prim-plan reducerea deficitului, reorganizarea companiilor de stat, modernizarea infrastructurii și extinderea digitalizării în administrație și servicii publice, potrivit Economica.net și FinancialIntelligence.ro.
O agendă de reforme și investiții, cu accent pe disciplină bugetară
În ansamblu, planul urmărește să combine ajustarea fiscală cu menținerea investițiilor publice. Guvernul propus vorbește despre un cadru bugetar predictibil, despre evitarea „surprizelor fiscale” și despre o corecție graduală, astfel încât economia reală să nu fie afectată brusc. În același timp, documentul insistă pe reforme structurale în transporturi, energie, sănătate, muncă și administrație.
Transporturile: subvenții mai mici, companii reformate și proiecte prioritizate
La Transporturi, programul propune reducerea subvențiilor acordate companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, consilii de administrație formate din profesioniști și prioritizarea contractelor CNAIR. Documentul mai prevede continuarea restructurării TAROM, cu aplicarea planului aprobat de Comisia Europeană, în urma căruia operațiunile ar urma să fie raționalizate, flota reînnoită și costurile reduse.
Lista de reforme include liberalizarea transportului județean, reorganizarea ROMATSA, RAR, ARR, AACR, TAROM, Aeroportului Otopeni și a altor entități din subordine, precum și introducerea unor indicatori de performanță și a unor mecanisme de audit al activelor. Programul vorbește și despre automatizarea proceselor operaționale, despre revizuirea sistemului de taxare a transportului și despre trecerea la un model de subvenționare bazat pe numărul de călători, eficiență și calitatea serviciilor.
Pe partea de investiții, sunt menționate proiecte rutiere majore precum A1 Sibiu-Pitești, A0, A7 Ploiești-Pașcani-Suceava, A8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni, A3 Transilvania, A4 Sud „Alternativa Techirghiol” și mai multe drumuri expres. În zona feroviară, prioritățile includ magistralele Predeal-Brașov-Sighișoara-Simeria-Deva-Arad și Arad-Timișoara-Caransebeș-Craiova-București, dar și dezvoltarea transportului feroviar metropolitan. Programul menționează și achiziția a peste 100 de trenuri electrice noi, 70 de locomotive și 140 de vagoane până în 2028.
La metrou, documentul vizează Magistrala 6 Aeroport Otopeni-1 Mai, Magistrala 4 Gara de Nord-Gara Progresu și Magistrala 5 Eroilor-Iancului-Pantelimon. În sectorul aerian, este prevăzut un nou terminal la Aeroportul Henri Coandă și extinderea terminalelor cargo, iar pe naval, proiectul Fast Danube urmărește decolmatarea sectoarelor de pe Dunăre prin dragaj pe sectorul comun România-Bulgaria.
Finanțele: deficit redus, colectare mai bună și BID întărită
La Finanțe, programul pornește de la ideea reducerii deficitului bugetar cash de la aproximativ 146 miliarde lei la circa 127 miliarde lei, cu o traiectorie care să permită apropierea de 110 miliarde lei în etapa următoare. Guvernul își asumă menținerea țintei de deficit de 6,2% din PIB pentru anul în curs și continuarea consolidării fiscal-bugetare prin bugete realiste, cheltuieli prioritizate și control strict asupra costurilor curente.
Ministerul Finanțelor ar urma să joace un rol central în modernizarea administrației fiscale, digitalizarea relației stat-contribuabil, reducerea evaziunii și creșterea colectării. Documentul prevede și reorganizarea ANAF și a Autorității Vamale Române, centralizarea analizei de risc, depolitizarea funcțiilor de conducere și introducerea unui sistem de tip bonus-malus corelat cu performanța colectării.
Un alt element important este întărirea Băncii de Investiții și Dezvoltare, care ar urma să primească în acest an o majorare de capital de cel puțin 100 milioane euro prin componenta de împrumut din PNRR. Programul vede BID ca instrument strategic pentru garanții, creditare, cofinanțare și alte mecanisme financiare care să mobilizeze capital privat și să sprijine investițiile publice și private.
Energie: fond de investiții, nuclear, gaze și rețele modernizate
În energie, programul propune ca profitul companiilor din domeniu să fie direcționat către un fond de investiții energetic, iar legislația care obligă companiile de stat să distribuie anual dividende să fie abrogată. Documentul vorbește despre restructurarea companiilor de stat, profesionalizarea managementului și reducerea risipei, inclusiv prin eliminarea unor beneficii considerate nejustificate.
Pe partea de producție, sunt menționate retehnologizarea Unității 1 de la CNE Cernavodă, construcția unităților 3 și 4, dezvoltarea reactoarelor modulare mici și construirea primei instalații de detritiere din Europa la Cernavodă. În zona de gaze, programul mizează pe valorificarea zăcămintelor Neptun Deep și Caragele și pe noi centrale pe gaze la Ișalnița, Turceni, Iernut, Midia și Mintia.
Documentul mai prevede instalarea a peste 5.000 MW eolian și solar și a 3.000 MWh capacități de stocare până în 2027, dezvoltarea energiei eoliene offshore, modernizarea rețelelor de transport și distribuție și dublarea capacității de schimburi transfrontaliere de energie electrică până în 2030. Sunt menționate și măsuri pentru digitalizarea ANRE, securitate cibernetică în energie și o platformă unică pentru autorizări și servicii publice.
Digitalizare: platformă unică, interoperabilitate și identitate digitală
Capitolul de digitalizare urmărește crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice și atingerea mediei UE în privința gradului de digitalizare a statului. Programul mai fixează obiective precum 50% din serviciile publice complet digitalizate până în 2027, cinci milioane de cetățeni cu identitate digitală și reducerea cu 40% a costurilor cu licențele IT.
Documentul insistă pe interoperabilitate între registrele și platformele statului, pe migrarea aplicațiilor în cloudul guvernamental și pe dezvoltarea unui portofel digital. Sunt prevăzute, de asemenea, biblioteci de module software reutilizabile, standarde clare pentru echipamente și costuri, precum și consolidarea securității cibernetice la nivel instituțional. În zona de sănătate, programul leagă digitalizarea de telemedicină, dosarul electronic și noi platforme informatice pentru asigurări.
Sănătate: spitale mai eficiente, medicamente și telemedicină
La Sănătate, programul propune creșterea performanței spitalelor, reducerea cu peste 20% a paturilor cu spitalizare continuă până în 2030 și plata medicilor în funcție de performanță. Sunt vizate consorții de spitale, achiziții comune, criterii de performanță pentru șefii de secție și o reorganizare a centrelor de transfuzie și a direcțiilor de sănătate publică.
Documentul mai include construirea și modernizarea centrelor comunitare medicale integrate în mediul rural și în orașele mici, extinderea telemedicinei, dezvoltarea asistenței medicale primare și o nouă politică de preț a medicamentelor. Programul menționează și continuarea investițiilor în spitalele regionale de la Iași, Cluj-Napoca și Craiova, precum și dezvoltarea serviciilor de paliație și îngrijire la domiciliu.
Salarii, pensii și piața muncii: protecție socială și reguli mai stricte
În zona muncii și solidarității sociale, programul promite protejarea puterii de cumpărare, creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026 și sprijin pentru categoriile vulnerabile. Sunt prevăzute o nouă lege a salarizării unitare în sectorul public, măsuri pentru combaterea muncii nedeclarate și o reformă a dialogului social și a negocierii colective.
Documentul include și măsuri pentru familii și ocupare, precum subvenții pentru angajarea părinților cu mai mulți copii, prime pentru mamele active pe piața muncii și programe pentru tineri, inclusiv „Primul Loc de Muncă”. În privința pensiilor, programul spune că indexarea ar urma să înceapă din 2027, iar Casa Națională de Pensii Publice va fi digitalizată integral, inclusiv prin introducerea eTalonului și a arhivelor digitale.
Pe zona socială, guvernul propune dezvoltarea a 2.000 de servicii integrate în mediul rural, finalizarea centrelor de zi prevăzute în PNRR și modernizarea serviciului de urgență pentru copii 119. În paralel, sunt anunțate măsuri pentru persoanele cu dizabilități, inclusiv centre de tip respiro, vouchere pentru tehnologii asistive și o platformă de angajare asistată.
Ce urmează
Programul de guvernare al lui Adrian Veștea merge pe o linie dublă: ajustare fiscală și investiții susținute. Multe dintre obiectivele anunțate depind însă de calendarul politic, de capacitatea administrativă și de ritmul în care pot fi atrase fondurile europene. Pentru moment, documentul oferă o hartă amplă a priorităților, dar și o listă lungă de reforme care vor trebui transformate în măsuri concrete pentru a produce efecte vizibile în economie și în serviciile publice.