La finalul ședinței extraordinare de Guvern din 4 mai 2026, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că deprecierea leului la un minim istoric față de euro, cu un curs ajuns aproape de 5,2 lei, este o consecință directă a instabilității politice recente din România, potrivit gov.ro.
Explozia cursului euro și reacția ministrului Finanțelor
Oficialul a subliniat că piețele financiare reacționează la două elemente esențiale: credibilitatea traiectoriei fiscal-bugetare și capacitatea țării de a atrage fonduri europene, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). (mediafax.ro)
Factorii care influențează cursul și dobânzile
Ministrul Nazare a explicat că presiunile asupra leului nu sunt izolate, ci sunt determinate de o combinație de factori, printre care creșterea dobânzilor la care statul se împrumută, influențate atât de contextul internațional, cât și de evoluțiile interne, precum anunțul moțiunii de cenzură. El a precizat că stabilizarea cursului de schimb depinde în mod direct de clarificarea situației politice, afirmând:
„În momentul în care există predictibilitate, presiunile asupra cursului și nivelul dobânzilor se temperează”.
Impactul asupra absorbției fondurilor europene și măsurile guvernamentale
Pe lângă evoluțiile pieței valutare, ministrul a atras atenția asupra riscurilor legate de implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, un aspect critic în contextul finalizării programelor PNRR până la termenul limită din august 2026.
Guvernul a adoptat două ordonanțe de urgență pentru facilitarea absorbției fondurilor europene: una care permite acordarea de credite fără dobândă autorităților locale pentru proiectele în stadiu avansat, cu un plafon de până la 10 miliarde de lei, și o a doua care pune la dispoziție 2 miliarde de lei pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile sau cofinanțării proiectelor, conform declarațiilor ministrului Finanțelor și ale premierului Ilie Bolojan. (economedia.ro)
Contextul politic și economic
Ședința de Guvern a avut loc cu o zi înainte de votul moțiunii de cenzură împotriva Executivului condus de Ilie Bolojan, generând o situație de incertitudine care afectează în mod direct încrederea investitorilor și stabilitatea economică.
Ministrul Nazare a avertizat că turbulențele politice sunt percepute ca un risc major pentru menținerea disciplinei fiscal-bugetare și pentru capacitatea României de a absorbi fonduri europene, elemente esențiale pentru dezvoltarea economică și stabilitatea financiară a țării.
Provocări și perspective pentru 2027
Ministrul Finanțelor a subliniat că volumul de finanțare suportabil pentru anul viitor este prins în strategia fiscal-bugetară pentru 2027 și că este esențial să nu se repete lecțiile anterioare legate de creșteri nesustenabile ale pensiilor și salariilor, care au condus la creșterea deficitului.
Discuțiile sunt în curs pentru stabilirea unui cuantum predictibil al finanțării, astfel încât să nu fie pus în pericol procesul de consolidare fiscal-bugetară, mai ales în contextul în care în 2027 nu vor mai exista granturi din PNRR și volumul finanțărilor europene va scădea.