România nu pare să poată evita, în anii următori, discuția despre creșterea vârstei de pensionare. Potrivit romaniatv.net, un raport despre sistemele de pensii din țările OCDE indică două tendințe care apasă deja asupra dezbaterii publice: pensii mai mici pentru viitorii pensionari și o vârstă de retragere mai mare.
Raportul citat de publicație arată că, în medie, în statele OCDE, lucrătorii cu salariu mediu care intră acum pe piața muncii ar urma să primească o pensie netă de 63% din salariul net. Pentru unele categorii, rata netă de înlocuire viitoare ar coborî sub 40%, ceea ce ar însemna o reducere semnificativă a veniturilor la ieșirea din activitate.
În același material, este menționată și o altă concluzie: vârsta medie normală de pensionare în țările OCDE ar urma să crească, în medie, cu doi ani. Pentru cei care își încep cariera în 2024, vârsta medie ar urca de la 64,7 ani la 66,4 ani în cazul bărbaților și de la 63,9 ani la 65,9 ani în cazul femeilor.
Ce înseamnă pentru România
România nu este membru cu drepturi depline al OCDE, ci se află în proces de aderare. Chiar și așa, romaniatv.net notează că țara nu ar putea evita tendința generală, în condițiile în care deficitul sistemului de pensii este prezentat drept cel mai mare din Uniunea Europeană.
Publicația mai scrie că numărul pensionarilor ar urma să ajungă să îl egaleze pe cel al angajaților, un dezechilibru care ar pune presiune suplimentară pe finanțarea sistemului. În acest context, scenariul unei creșteri a vârstei de pensionare rămâne unul dificil de ocolit în dezbaterea despre sustenabilitatea pensiilor.
De ce contează raportul OCDE
OCDE este organizația internațională care analizează politici economice și sociale în mai multe state dezvoltate. În cazul pensiilor, raportul citat de romaniatv.net sugerează că presiunea demografică și financiară va continua să împingă sistemele publice spre reguli mai stricte, fie prin vârste mai mari de pensionare, fie prin pensii mai mici raportate la salariu.
Pentru cititorii din România, mesajul practic este că discuția despre pensii nu mai privește doar nivelul veniturilor viitoare, ci și momentul la care oamenii vor putea ieși din activitate. În lipsa unor schimbări structurale, presiunea asupra sistemului ar putea rămâne ridicată, iar dezbaterea despre vârsta de pensionare va continua să fie centrală.