Salariile nu mai țin pasul cu inflația în Europa, iar puterea de cumpărare începe să scadă

bani-scumpiri

foto capital.ro

Inflația revine în forță în Europa, iar salariile nu mai reușesc să țină pasul cu scumpirile. Datele recente analizate de Indeed arată că, în zona euro, creșterea salariilor din ofertele de angajare a coborât sub nivelul inflației, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a angajaților începe din nou să fie erodată.

Inflația revine, iar salariile pierd teren

Potrivit datelor Eurostat, inflația anuală în Uniunea Europeană a ajuns la 3,2% în aprilie 2026, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2024. Estimările preliminare indică faptul că presiunile asupra prețurilor au continuat și în luna mai. Evoluția vine în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al creșterii prețurilor la energie, după ce în ianuarie 2026 inflația anuală din UE era de 2%, pentru ca apoi să urce la 2,8% în martie și la 3,2% în aprilie.

Salariile din anunțurile de recrutare cresc mai lent

Datele analizate de Indeed arată că salariile promovate în ofertele de angajare din zona euro au crescut cu 2,3% în aprilie 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, sub inflația anuală de 3%. Situația este diferită față de începutul anului: în ianuarie 2026, salariile publicate în ofertele de muncă creșteau cu 2,4%, în timp ce inflația era de 1,7%.

Aubrey Woessner, economistă în cadrul Indeed Hiring Lab, a spus că presiunile inflaționiste generate de creșterea prețurilor la energie au început să se vadă și în datele europene, reducând câștigurile salariale reale. Evoluția marchează o schimbare de tendință importantă, după o perioadă care a început în septembrie 2023 și a continuat până la începutul lui 2026, când salariile au crescut mai rapid decât inflația în zona euro.

Diferențe mari între marile economii europene

Analiza Indeed arată și diferențe clare între principalele economii europene. Marea Britanie continuă să înregistreze o creștere a salariilor peste nivelul inflației. În aprilie 2026, salariile din ofertele de angajare erau cu 4% mai mari decât în urmă cu un an, în timp ce inflația se situa la 2,8%.

Pawel Adrjan, director de cercetare economică la Indeed, a arătat că Marea Britanie beneficiază încă de un avantaj acumulat în ultimii ani, dar acesta începe să se reducă. El a precizat că ritmul de creștere al salariilor, de 4%, este cel mai lent din ultimii patru ani, iar menținerea prețurilor ridicate la energie ar putea eroda rapid acest avantaj.

Și Germania se află încă într-o poziție relativ favorabilă, cu o creștere a salariilor de 3,2% și o inflație de 2,9%. În Irlanda, diferența este și mai mică: salariile au avansat cu 3,7%, comparativ cu o inflație de 3,6%.

La polul opus se află Franța și Italia. În Franța, salariile promovate în ofertele de muncă au rămas practic neschimbate în 2026, cu un avans de doar 1,1%, în timp ce inflația a urcat de la 0,4% în ianuarie la 2,5% în aprilie. În Italia, creșterea salariilor a rămas sub 0,8% încă din a doua jumătate a anului 2025, în timp ce inflația a depășit constant acest nivel. În aprilie 2026, inflația a ajuns la 2,8%, accentuând pierderea de putere de cumpărare.

Ce înseamnă pentru angajați și economie

Datele analizate de Indeed mai arată că, în marile economii europene, salariile reale cumulate rămân în continuare sub nivelurile de dinaintea pandemiei. Asta sugerează că efectele șocurilor inflaționiste din ultimii ani continuă să fie resimțite de populație, chiar dacă ritmul scumpirilor s-a schimbat de mai multe ori în ultimii ani.

În termeni practici, când salariile cresc mai lent decât prețurile, venitul disponibil cumpără mai puțin. Pentru gospodării, asta înseamnă presiune mai mare pe bugetele lunare, în special la energie și alte bunuri esențiale. Pentru economie, diferența dintre salarii și inflație poate influența consumul, care rămâne unul dintre principalii motoare ai creșterii în Europa.

Pe termen scurt, evoluția prețurilor la energie și direcția inflației vor rămâne decisive pentru salariile reale. Dacă presiunile asupra costurilor persistă, avantajul acumulat de unele piețe de muncă europene în ultimii ani ar putea continua să se reducă.

Exit mobile version