România pare că merge în direcția bună, dar viitorul nu mai sună la fel de optimist. Economiștii vorbesc despre un posibil regres al veniturilor, care ar putea lovi direct buzunarul românilor.
România, lider în UE la creșterea veniturilor pe ultimii 20 de ani
Un nou studiu Eurostat evidențiază evoluția veniturilor populației în Uniunea Europeană, cu un accent deosebit pe România. Datele arată că, în țara noastră, venitul pe cap de locuitor a cunoscut o creștere constantă între 2004 și 2008, după care a intrat într-o perioadă de stagnare între 2008 și 2011, pe fondul crizei financiare globale.
În anii 2012 și 2013, încasările au înregistrat un declin, însă tendința ascendentă a fost reluată ulterior, până în 2020, când pandemia a produs din nou o scădere. În 2021, România a intrat pe un trend de revenire, iar creșterile au continuat, deși într-un ritm mai lent, în 2022 și 2023. 2024 arată o accelerare semnificativă a creșterii câștigurilor populației.
Topul țărilor după evoluția financiară între 2004 și 2024
Comparativ cu celelalte state europene, România se remarcă prin cea mai mare majorare a venitului real pe cap de locuitor al gospodăriilor din UE în perioada 2004-2024 – un avans de 134%. Pe următoarele poziții se află Lituania (95%), Polonia (91%) și Malta (90%).
La polul opus, Grecia și Italia sunt singurele țări în care remunerațiile au scăzut în ultimii 20 de ani, cu -5%, respectiv -4%. De asemenea, cele mai mici creșteri au fost consemnate în Spania (11%), Austria (14%), Belgia (15%) și Luxemburg (17%).
Cum a ajuns România în fruntea clasamentului
Pornind de la datele prezentate mai sus, fostul secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, Gabriel Biriș explică contextul din spatele creșterii spectaculoase a veniturilor din România.
„Pe medie, dacă ne uităm la UE, ținând cont că în perioada asta am avut inflație și în zona euro, creșterea nu-i foarte mare, însă pentru România e foarte mare. Suntem acolo pentru că, unu, să nu uităm, în 2004 România nu era în UE. Ori la vremea respectivă economia românească nu era tocmai în cea mai bună formă. Atunci aveam și cote progresive.
Ulterior, odată cu stabilirea calendarului de aderare și post-aderare, economia românească s-a dezvoltat și implicit veniturile salariale au crescut foarte mult. Plus că au mai și plecat din țară câteva milioane de oameni care n-au mai contat la noi. Și atunci pe medie a fost mai mare creșterea”, a declarat, pentru fanatik.ro, Gabriel Biriș.
Majorările salariale din sectorul bugetar, unul din factorii-cheie
În continuare, Biriș menționează factorii care au determinat creșterea încasărilor în România în ultimii ani. Potrivit acestuia, în special după 2017, majorările salariale din sectorul bugetar, creșterea pensiilor și a salariului minim au declanșat un efect de lanț: veniturile populației au crescut, consumul s-a intensificat, iar PIB-ul a urcat.
Totuși, aceste câștiguri au fost susținute în mare parte prin datorie publică și nu prin sporirea productivității reale, ceea ce a dus la creșterea rapidă a deficitului și a datoriei publice. Această tendință, a subliniat analistul, nu este un fenomen exclusiv al României, ci se regăsește și în alte economii europene.
Impactul politicilor guvernamentale asupra resurse financiare și datoriilor publice
„Din 2017 în special, sesizăm niște creșteri semnificative ca rezultat al politicii implementate de PSD. Care a venit cu teoria: dacă cresc salariile bugetarilor, cresc pensiile, crește salariul minim, pune presiune pe mediul privat, cresc veniturile populației, crește consumul, crește PIB-ul, hai că ne merge bine.
Problema e că aceste creșteri susținute din ultimii ani s-au făcut pe datorie. De aceea a explodat datoria publică și deficitul. Nu sunt venituri rezultate ca urmarea a creșterii productivității. Asta e o problemă în toată Europa, de fapt”, a mai adăugat analistul economic.
Cum vor evolua salariile populației în următorii ani. Previziune sumbră pentru 2026
Specialistul în economie, Gabriel Biriș, a comentat perspectivele veniturilor populației pentru următorii ani.
„Dacă ne raportăm în 2025, la 2023-2024, e clar că nu ne e mai bine. Și în 2026 cu atât mai puțin. Dar dacă ne raportăm la 2004, ne e mult mai bine. În 2026, probabil că vom avea o perioadă de stagnare și ușor regres la veniturile populații.
Pe mine, însă, mă îngrijorează mesajele date de politicieni. Ei spun că 2026 va fi greu, dar din 2027 ne relaxăm. Cum să ne putem relaxa? Nu avem cum. Tare îmi e că ne vom relaxa din 2027, că, de, vin alegerile în 2028”, a încheiat specialistul în economie.