Analizele internaționale citate de Capital.ro indică o schimbare amplă a sistemelor publice de pensii din următoarele decenii: pensii mai mici raportat la salarii și o vârstă de pensionare mai mare. Publicația notează că aceste evoluții sunt legate de îmbătrânirea populației, de dezechilibrele bugetare și de scăderea raportului dintre persoanele active și pensionari.
Pensii mai mici pentru noile generații
Potrivit materialului, pentru generațiile care intră acum pe piața muncii, pensia netă medie ar putea ajunge la aproximativ 60-63% din salariul net. În unele scenarii, nivelul ar putea coborî sub 40%, ceea ce ar însemna o scădere de peste 20% a veniturilor relative la pensionare.
Capital.ro arată că această reducere nu este prezentată ca un fenomen izolat, ci ca efect al presiunii financiare asupra sistemelor publice, care trebuie să susțină tot mai mulți beneficiari dintr-o bază de contribuabili în scădere.
Vârsta de pensionare urcă treptat
Un alt element subliniat de analiza citată este majorarea vârstei de pensionare. În medie, aceasta ar urma să crească de la aproximativ 64-65 de ani la peste 66 de ani, iar unele state avansează deja spre pragul de 67-70 de ani. Ajustările sunt implementate gradual și sunt corelate, în unele cazuri, cu speranța de viață.
Publicația spune că această tendință reflectă realitatea demografică din economiile dezvoltate, unde oamenii trăiesc mai mult, iar sistemele de pensii trebuie să acopere plăți pe perioade mai lungi.
România, expusă acelorași presiuni
În cazul României, Capital.ro susține că sistemul public de pensii este vulnerabil din cauza deficitului structural, a scăderii populației active, a migrației forței de muncă și a îmbătrânirii accelerate a populației. În acest context, articolul afirmă că România este expusă acelorași presiuni globale, dar cu o capacitate mai redusă de absorbție a șocurilor.
Materialul mai arată că mai multe state dezvoltate aplică deja reforme structurale, printre care creșterea vârstei de pensionare până la 67-70 de ani, extinderea perioadei de calcul a pensiei, majorarea contribuțiilor obligatorii, reducerea beneficiilor viitoare și corelarea automată a pensionării cu speranța de viață.
Diferențe de gen și presiuni pe termen lung
Capital.ro mai notează că diferențele de pensie între femei și bărbați rămân semnificative la nivel internațional. Potrivit articolului, femeile primesc, în medie, pensii cu aproximativ 20-25% mai mici, iar în unele țări diferențele depășesc 40%, pe fondul carierelor întrerupte și al diferențelor salariale istorice.
Concluzia materialului este că sistemele de pensii se vor schimba fundamental în următoarele decenii, iar pentru România adaptarea nu este prezentată ca o opțiune punctuală, ci ca o necesitate structurală determinată de aceiași factori demografici și economici care apasă asupra altor economii dezvoltate.