Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a rămas relativ constant în aprilie 2026, la 38,1 puncte, potrivit datelor publicate de organizație. Stabilitatea de la nivelul indicatorului general ascunde însă o imagine mai nuanțată: condițiile curente s-au deteriorat ușor, iar așteptările pentru lunile următoare au rămas prudente, într-un climat în care participanții la sondaj văd mai multe riscuri decât semne de revenire.
Un indicator stabil, dar un fundal tot mai fragil
Indicatorul condițiilor curente s-a redus cu 0,7 puncte, în timp ce indicatorul anticipațiilor a crescut marginal, cu 0,2 puncte. Rezultatul a fost o variație de doar 0,1 puncte a indicatorului de încredere în economie, un semn că sentimentul nu s-a schimbat decisiv, dar nici nu s-a îmbunătățit suficient cât să sugereze o schimbare de direcție.
Sondajul a fost realizat în ultima săptămână a lunii aprilie, iar Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, a spus că aversiunea la risc, alimentată de factori externi și interni, a împins leul sub media anticipațiilor pentru orizonturile de 6 și 12 luni. El a mai arătat că așteptările privind creșterea economică pentru anul curent au scăzut consistent, iar riscul de recesiune în 2026 a crescut substanțial.
Inflația rămâne ridicată în așteptări
În privința inflației, rata anticipată pentru orizontul de 12 luni, respectiv mai 2027, a coborât ușor față de exercițiul anterior, până la 7,41%. Chiar și așa, nivelul rămâne ridicat pentru o economie care încearcă să își stabilizeze așteptările. În sondaj, 46% dintre participanți anticipează reducerea ratei inflației în următoarele 12 luni, în timp ce 31% se așteaptă la o majorare.
Aceste date arată că percepția asupra inflației s-a mai temperat, dar nu suficient pentru a vorbi despre o relaxare clară. Pentru gospodării și companii, diferența dintre o inflație care încetinește și una care rămâne persistentă se vede în deciziile de consum, investiții și economisire, chiar înainte ca statisticile oficiale să confirme tendința.
Leul, deficitul și creșterea economică: principalele puncte de presiune
La capitolul curs de schimb, aproximativ 80% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar 12% văd o stagnare. Media anticipațiilor este de 5,1650 lei pentru un euro la orizontul de 6 luni și de 5,2252 lei pentru un euro la 12 luni. Aceste valori nu sunt o prognoză oficială, ci media așteptărilor exprimate de respondenți, însă ele indică faptul că presiunea asupra monedei rămâne un element central în evaluarea riscurilor macroeconomice.
În zona finanțelor publice, deficitul bugetului de stat prognozat pentru 2026 a scăzut față de exercițiul anterior cu 0,2 puncte procentuale, la o valoare medie a anticipațiilor de 6,4% din PIB. În același timp, anticipațiile de creștere economică pentru 2026 s-au redus substanțial și au ajuns la 0,4%, iar datoria publică este așteptată să urce la 62% din PIB în următoarele 12 luni.
Privite împreună, aceste cifre conturează o economie care nu intră neapărat într-o criză bruscă, dar care rămâne vulnerabilă. Creșterea slabă, deficitul încă ridicat și datoria în urcare sunt exact combinația care poate menține încrederea la un nivel redus, chiar și atunci când indicatorul general pare să nu se miște mult.
Piața imobiliară și petrolul completează tabloul de risc
În segmentul rezidențial, 64% dintre participanți anticipează stagnarea prețurilor locuințelor în orașe în următoarele 12 luni. Totodată, 72% consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, iar 28% că sunt corect evaluate. Mesajul implicit este că piața imobiliară nu este văzută ca un domeniu care să aducă rapid o detensionare a economiei, ci mai degrabă ca unul în care așteptările rămân prudente.
Sondajul a inclus și o întrebare despre evoluția prețului petrolului Brent în următoarele 12 luni, în contextul războiului din Iran. Participanții anticipează un preț mediu de 93 USD/baril, cu 10 dolari mai puțin decât în exercițiul anterior. Și aici, semnalul este unul de ajustare a așteptărilor, nu de calm deplin.
În ansamblu, sondajul CFA România arată o economie în care stabilitatea aparentă a unui indicator nu ascunde neapărat o îmbunătățire reală a sentimentului. Din contră, în spatele valorii de 38,1 puncte se vede o combinație de inflație încă ridicată, așteptări mai slabe de creștere, presiune pe curs și o sensibilitate crescută la riscurile externe. Pentru piață, pentru companii și pentru decidenți, acesta este genul de semnal care cere mai multă claritate decât optimism.
Notă: Datele provin din sondajul CFA România realizat în ultima săptămână a lunii aprilie 2026 și publicat ulterior de Afaceri.news.