78% dintre români spun că își gestionează atent banii, însă 62% ajung periodic să ia decizii financiare pe moment, potrivit unui studiu realizat de Frappe Digital pentru ING Bank România și citat de SpotMedia.ro. Cercetarea sugerează că diferența dintre intenția de planificare și realitatea de zi cu zi rămâne semnificativă pentru mulți respondenți.
Majoritatea spun că își planifică banii, dar apar des decizii luate pe loc
Studiul, realizat în aprilie 2026 pe un eșantion de 1.051 de persoane cu vârste între 18 și 65 de ani, din mediul urban și utilizatori de produse bancare, arată că 20% dintre respondenți se confruntă lunar cu astfel de improvizații financiare, iar 15% spun că li se întâmplă de mai multe ori pe lună.
Ce înseamnă „improvizațiile financiare” pentru respondenți
În interpretarea participanților la studiu, improvizațiile financiare iau mai multe forme. Cele mai frecvente sunt folosirea economiilor în alte scopuri decât cele planificate, menționată de 62% dintre respondenți, urmată de împrumutul de la familie pentru cheltuieli neașteptate, indicat de 48%.
Alte situații citate în cercetare includ amânarea plății unor facturi, raportată de 38% dintre respondenți, transferurile urgente fără verificarea comisioanelor, menționate de 37%, și schimbul valutar făcut la un cost dezavantajos, indicat de 36%.
Potrivit studiului, aceste decizii apar adesea în cheltuieli recurente de zi cu zi, nu doar în situații excepționale, de la comisioane și schimburi valutare până la asigurări sau servicii folosite în călătorii.
Reziliență financiară redusă și costuri lunare vizibile
ING Bank România spune că nivelul de reziliență financiară rămâne scăzut. Doar 1 din 5 respondenți ar putea acoperi ușor o cheltuială neprevăzută de 2.500 de lei. Peste o treime ar trebui să se împrumute sau să apeleze la economii, iar 1 din 10 nu ar reuși să acopere această sumă.
În plus, pentru 1 din 4 români, lipsa de planificare financiară înseamnă un cost lunar de cel puțin 200 de lei, arată datele prezentate de bancă. Pentru 43% dintre respondenți, cel mai deranjant aspect este nevoia de a apela la economii sau împrumuturi. Alți 26% spun că îi afectează faptul că ajung să plătească mai mult decât anticipaseră, iar 19% menționează stresul și sentimentul de pierdere a controlului.
Totodată, un sfert dintre respondenți nu pot estima deloc pierderea financiară asociată acestor improvizații.
Instrumentele de economisire sunt încă folosite limitat
Studiul mai arată că doar 30% dintre respondenți folosesc funcții de economisire automatizată. În același timp, 33% știu că există astfel de instrumente, dar preferă să economisească manual, iar 19% nu sunt conștienți de existența lor.
Roxana Petria, Head of Daily Banking Tribe la ING Bank România, a spus că noile pachete de cont curent sunt gândite pentru a aduce mai multă claritate și predictibilitate în gestionarea banilor. Ea a afirmat că obiectivul este reducerea nevoii de „improvizații financiare”, prin reunirea unor beneficii folosite frecvent în bankingul de zi cu zi.
Ce includ noile pachete ING
Pe baza acestor concluzii, ING Bank România a anunțat noi Pachete de cont curent. ING Go are cost de 0 lei pe lună dacă utilizatorul are un venit recurent de 700 de lei lunar și cel puțin o plată pe lună cu ING. Pachetul include retrageri, transferuri și încasări în lei și euro fără comisioane, precum și un curs valutar avantajos pentru schimburi valutare de până la 10.000 de lei pe lună.
ING More costă 39 de lei pe lună și adaugă beneficii de economisire și protecție, inclusiv Round Up cu dobândă de 10% pe an și asigurare de afecțiuni grave pentru titular și copiii săi minori. ING Extra costă 220 de lei pe lună și include beneficii extinse pentru călătorii și operațiuni în valută, de la curs valutar avantajos nelimitat până la Priority Pass, cu 4 intrări pe an, și card Visa Platinum.
Studiul a fost realizat în aprilie 2026, pe un eșantion de 1.051 de respondenți, persoane cu vârste între 18 și 65 de ani, din mediul urban, utilizatori de produse bancare, cu o eroare maximă de eșantionare de ±3,0%, la un nivel de încredere de 95%.
În ansamblu, datele indică o tensiune între percepția de control financiar și deciziile luate sub presiunea cheltuielilor curente, iar pentru mulți respondenți diferența se vede direct în bugetul lunar.