Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, anunţă că au rezultat cinci decizii majore în urma consultării dintre Minister şi federaţiile sindicale reprezentantive, acestea fiind oportune pentru îmbunătăţirea textului proiectului Legii învăţământului preuniversitar.
Cîmpeanu spune că a avut un dialog „constructiv şi responsabil” cu federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ: Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi a agreat, împreună cu reprezentaţii celor două federaţii, cinci propuneri de îmbunătăţire a textului proiectului Legii învăţământului preuniversitar „România Educată”.
Au fost convenite 5 decizii după cum a anunțat vineri ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
Admitere la liceu după Evaluarea Națională
O decizie se referă la „posibilitatea legală a organizării concursului propriu de admitere la nivel de colegiu (nu numai la nivelul colegiilor naţionale), cu condiţia ca această admitere să fie organizată imediat după susţinerea examenului de Evaluare Naţională”.
Ministrul spune că această măsură este o șansă în plus pentru elevii care vor să prindă un loc la un colegiu dorit, „fiind în acelaşi timp o oportunitate unică pentru acele colegii care îşi doresc şi îşi asumă selecţia în vederea susţinerii performanţei prin iniţierea unui număr important de clase de excelenţă/specializare în reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat”.
Ministerul Educației susține că „evaluarea naţională va avea rolul de monitorizare a sistemului de educaţie, conform recomandărilor OECD”.
„Elevii absolvenţi ai clasei a VIII-a vor susţine Evaluarea Naţională mai devreme cu o săptămână, iar concursul de admitere în colegii va fi susţinut pe baza programelor şcolare, ulterior examenului de evaluare naţională, pe baza unor subiecte elaborate „în afara unităţii de învăţământ” pentru concursul de admitere în colegii”,
a declarat Sorin Cîmpeanu.
Limba română, probă distinctă la bacalaureat
Pentru examenul naţional de bacalaureat, sindicatele au agreat cu ministrul ca limba şi literatura română (inclusiv gramatica) să constituie o probă distinctă în cadrul examenului naţional de bacalaureat.
„Structura probei de limba română va permite evaluarea competenţelor specifice, eliminând accentul pus pe învăţarea mecanică. Promovarea examenului naţional de bacalaureat va fi condiţionată de obţinerea mediei 6, pe baza notelor obţinute la proba de limba şi literatura română şi la proba A, care cuprinde discipline din trunchiul comun (matematica, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie şi ştiinţe socio-umane)”,
susține Cîmpeanu.
Bacalaureat digital
În același timp, sindicatele și ministrul au vorbit și despre modalitatea în care evaluarea la bacalaureat se va realiza în format digital (asistat de calculator).
„Acest fapt nu înseamnă că toţi itemii vor fi de tip grilă! Vor fi şi itemi cu răspuns deschis, itemi de tip întrebare structurată, eseu etc. Esenţiale sunt modalitatea de colectare a datelor şi modalitatea de interpretare a informaţiilor la nivel de competenţă – de exemplu, un răspuns care se referă la o cauzalitate (cauză-efect) va fi evaluat şi în cadrul itemilor de la disciplinele istorie, geografie, fizică, matematică etc., iar interpretarea rezultatelor la nivel de competenţă va fi extrem de utilă în fundamentarea politicilor educaţionale”,
spune ministrul.
„Liceu tehnic şi profesional”
Sindicatele au fost de acord ca liceele să funcționeze cu respectarea principiului asumării filierei.
„Ministerul Educaţiei stabileşte criteriile de încadrare a unei unităţi de învăţământ liceal într-una dintre cele trei filiere: teoretică, vocaţională sau profesională, printr-o metodologie aprobată prin ordin de ministru”
„Pentru filiera profesională s-a agreat titulatura de „Liceu tehnic şi profesional” şi asumarea integrală a acestei filiere, cu precizarea că pentru unităţile de învăţământ liceal din zone greu accesibile sau dezavantajate, pentru asigurarea unui acces echitabil la educaţie al elevilor, vor putea fi justificate şi aprobate, prin ordin de ministru, anumite excepţii de la această măsură”,
susține ministrul Cîmpeanu.
Palatele și cluburile copiilor vor fi reorganizare
Ministrul mai anunţă că „procesul de descentralizare va fi iniţiat prin reconfigurarea activităţii de educaţie extraşcolară la nivelul sistemului naţional de învăţământ”, ceea ce înseamnă că „palatele copiilor, cluburile copiilor şi cluburile sportive şcolare vor fi reorganizate ca unităţi de educaţie extraşcolară şi vor face parte din reţeaua şcolară”.
„Personalul încadrat la nivelul acestor unităţi de educaţie extraşcolara îşi menţine calitatea de personal didactic titular la nivelul sistemului naţional de învăţământ. Componentele de patrimoniu, terenurile şi clădirile unităţilor de educaţie extraşcolară, având în vedere specificul şi răspândirea structurilor arondate, vor face parte din domeniul public şi vor fi administrate de către consiliile judeţene”,
mai spune ministrul.
Integrarea elevilor cu CES în învățământul de masă se va face gradual
Cîmpeanu și sindicatele au mai convenit și asupra integrării elevilor cu CES în învăţământul de masă, care se va face gradual, doar în măsura în care la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de masă vor fi asigurate condiţiile specifice din perspectiva existenţei resursei umane calificate (consilieri, profesori de sprijin şi cadre didactice formate pentru educaţia copiilor cu CES).