Pe 21 mai, creștinii îi prăznuiesc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, considerați „întocmai ca apostolii” pentru credința și faptele lor, potrivit TVR Info (tvrinfo.ro). În aceeași zi, aproape 1.850.000 de români își serbează onomastica, iar în calendarul popular sărbătoarea este cunoscută și ca „Constandinu Puilor”.
Denumierea populară trimite la începutul verii și la un vechi reper din lumea satului: se spune că, din această perioadă, păsările din pădure încep să-și învețe puii să zboare. Tot în tradiția populară, ziua mai apare și sub numele de Constantin Graur.
O sărbătoare cu rădăcini puternice în tradiția ortodoxă
TVR Info notează că numeroase biserici parohiale și monahale din țară și din străinătate poartă hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena, semn al evlaviei românilor față de cei doi sfinți. Printre acestea se numără și Catedrala Patriarhală din București, una dintre cele mai vechi lăcașuri de cult din țară închinate Sfinților Împărați.
Potrivit aceleiași surse, în 2002, la sărbătoarea hramului, o delegație a Bisericii Ortodoxe din Cipru a dăruit catedralei o raclă cu părticele din moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, aduse de la Mănăstirea Kykkos. De atunci, în fiecare an, la 21 mai, racla este scoasă în procesiune și așezată spre închinarea credincioșilor, alături de racla cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor.
Ce spune tradiția despre ziua de 21 mai
În calendarul popular, această zi era privită și ca un prag pentru lucrările agricole. Conform materialului TVR Info, până la această dată era bine să se semene porumb, ovăz și mei, iar după 21 mai exista credința că semănăturile se pot usca. Tot tradiția populară spune că în această zi nu este bine să se lucreze, pentru a preîntâmpina distrugerea holdelor și a strugurilor.
Ziua era importantă și pentru păstori, care hotărau cine va fi baci, unde vor fi stânele și cine va fi angajat să le păzească în timpul pășunatului. Tot atunci se măsura și se însemna pe răboj laptele de la oile fiecăruia.
Constantin și Elena, figuri centrale în istoria creștină
Materialul TVR Info amintește că Împăratul Constantin cel Mare s-a născut la Naissus, în jurul anului 274, și a devenit suveran al întregului Imperiu Roman după învingerea lui Maxențiu și a lui Liciniu. În relatarea sursei, în ajunul bătăliei cu Maxențiu, Constantin ar fi văzut pe cer o cruce luminoasă, iar în noaptea dinaintea luptei i s-ar fi arătat în vis Iisus Hristos, care i-a cerut să pună Sfânta Cruce pe steagurile armatei.
După victorie, Constantin s-a convertit la creștinism și a publicat în ianuarie 313 edictul de toleranță religioasă, prin care creștinismul era recunoscut și Biserica primea libertate în Imperiul Roman. TVR Info mai arată că, în timpul domniei sale, au fost luate măsuri care au influențat viața socială și legislația, inclusiv protejarea săracilor, a orfanilor și a văduvelor, precum și îmbunătățirea vieții din închisori.
Împărăteasa Elena este prezentată de sursă ca mergând la Ierusalim pentru a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Potrivit materialului, la 14 septembrie 326 ea a adus Sfânta Cruce în fața credincioșilor, dată care a devenit ulterior sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci. TVR Info menționează și că Elena a fost asociată cu ridicarea unor biserici importante la Ierusalim, Bethleem și Nazaret, precum și cu întemeierea Constantinopolului alături de fiul său.
În plan practic, 21 mai rămâne o zi cu dublă semnificație: sărbătoare religioasă majoră și reper al calendarului popular, cu tradiții păstrate mai ales în mediul rural.