Președintele chinez Xi Jinping a transmis un mesaj dublu în discuțiile cu Donald Trump de la Beijing: cooperare pe dosarele economice și de securitate, dar avertismente ferme privind Taiwanul. Potrivit relatărilor publicate de The Guardian și Al Jazeera, Xi a spus că problema Taiwanului este „cea mai importantă” în relațiile China-SUA și a avertizat că o gestionare greșită ar putea împinge cele două țări spre „conflicte și chiar confruntări”.
Întâlnirea, desfășurată la Beijing și descrisă de sursele citate ca durând aproximativ două ore, a avut loc în contextul în care ambele părți încearcă să stabilizeze o relație marcată de tensiuni comerciale, rivalitate tehnologică și divergențe strategice. Xi și Trump au prezentat public relația bilaterală drept una „constructivă, strategică și stabilă”, iar liderul chinez a insistat că cele două țări ar trebui să fie „parteneri, nu rivali”.
Taiwanul, linia roșie a Beijingului
Mesajul cel mai ferm al lui Xi a vizat Taiwanul. Al Jazeera a relatat că liderul chinez i-a spus lui Trump că „dacă este gestionată necorespunzător, cele două națiuni ar putea intra în coliziune sau chiar în conflict”, formulare reluată și de purtătoarea de cuvânt a diplomației chineze, Mao Ning, într-o postare pe X. Beijingul consideră Taiwanul parte a teritoriului său, în timp ce Taipeiul susține că insula este un stat suveran.
În același timp, partea americană menține poziția de „ambiguitate strategică”: Washingtonul nu afirmă explicit dacă acceptă revendicarea Beijingului asupra Taiwanului, dar rămâne angajat, prin Taiwan Relations Act din 1979, să sprijine apărarea insulei și să aprofundeze cooperarea militară și de informații. China consideră aceste legături o formă de amestec în afacerile sale interne.
După întâlnire, Taiwanul a reacționat spunând că China este „singurul risc” la adresa păcii și stabilității regionale, potrivit declarației citate de The Guardian. Taipeiul a adăugat că Beijingul „nu are dreptul” să facă afirmații în numele Taiwanului pe plan internațional.
Beijingul vorbește despre stabilitate, dar condiționează cooperarea
Dincolo de disputa privind Taiwanul, Xi a încercat să proiecteze ideea unei relații gestionabile cu Washingtonul. Al Jazeera a relatat că liderul chinez a spus că „binele comun al Chinei și al SUA depășește diferențele” și că anul 2026 ar trebui să fie „un an istoric și de referință” pentru relațiile bilaterale. În aceeași linie, el a întrebat dacă cele două state pot „să se unească pentru a aborda provocările globale” și să aducă mai multă stabilitate în lume.
Mesajul Beijingului, așa cum a fost interpretat de comentatorii Al Jazeera, este că China ar putea accepta un anumit nivel de dezacord pe teme precum Iranul, comerțul sau tehnologia, dar nu și pe Taiwan. În această lectură, orice apropiere mai largă ar depinde de acceptarea de către Washington a principiului „o singură Chină”.
Trump, la rândul său, a descris relația cu China drept una dintre cele mai „consecințiale” din lume și l-a numit pe Xi „prieten” și „mare lider”, potrivit relatărilor citate. El l-a invitat, de asemenea, pe Xi și pe prima doamnă Peng Liyuan la Casa Albă, într-o eventuală vizită de răspuns pe 24 septembrie.
Comerțul și Iranul, celelalte dosare de pe masă
Discuțiile au inclus și comerțul. Sursele citate spun că Xi a sugerat o deschidere mai largă a Chinei, în timp ce administrația Trump urmărește progrese concrete, inclusiv posibile achiziții chineze de soia, carne de vită și avioane americane. Oficialii americani speră, de asemenea, la un cadru de lucru pentru gestionarea disputelor comerciale.
Un alt subiect a fost conflictul dintre SUA și Iran. Potrivit relatărilor, cei doi lideri au convenit că Strâmtoarea Hormuz trebuie să rămână deschisă și că Iranul nu ar trebui să obțină arme nucleare. Tema este relevantă și pentru Beijing, care ar putea fi chemat să joace un rol de influență asupra Teheranului, deși sursele citate notează că China ar putea cere concesii în schimb, inclusiv pe dosarul Taiwanului.
Pe fond, summitul de la Beijing arată că ambele capitale caută să reducă riscul unei escaladări, fără să renunțe la liniile lor roșii. Pentru cititori, miza imediată este dacă mesajele de „stabilitate” vor produce pași concreți sau dacă disputa privind Taiwanul va continua să domine relația dintre cele două puteri.
