Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins din nou acuzațiile potrivit cărora Ucraina ar fi fost implicată în sabotajul gazoductului Nord Stream din 2022, într-un moment în care ancheta germană avansează într-o direcție diferită. Potrivit informațiilor relatate de Antena3.ro, care citează Agerpres, Zelenski a spus duminică faptul că Ucraina „nu a participat niciodată oficial” la vreo operațiune legată de sabotajul asupra Nord Stream.
Volodimir Zelenski respinge din nou acuzațiile privind Nord Stream
Declarația vine după ce procurorii germani au stabilit luna trecută că exploziile subacvatice care au avariat conducte ale sistemului Nord Stream ar fi fost provocate la ordinul statului ucrainean. În același timp, președintele ucrainean a insistat că Germania este „perfect conștientă” de faptul că Ucraina nu a fost la originea, nici la execuția și nici la planificarea operațiunii.
Acuzații, anchete și o relație strategică
Cazul Nord Stream rămâne unul dintre cele mai sensibile episoade ale războiului din Ucraina, nu doar prin efectele sale asupra infrastructurii energetice europene, ci și prin ecoul diplomatic. Zelenski a spus că Ucraina colaborează cu Germania în anchetă și și-a exprimat speranța că acest dosar nu va afecta relațiile bilaterale.
Mesajul său a fost formulat explicit în termeni de parteneriat politic și încredere. „Este foarte important pentru noi să nu pierdem parteneriatul nostru, să nu pierdem încrederea țărilor europene care au ajutat Ucraina încă de la începutul acestui război”, a subliniat el, potrivit sursei citate.
Afirmația are greutate mai ales pentru că Germania este principala susținătoare europeană a Ucrainei în războiul cu Rusia. În acest context, orice suspiciune legată de Nord Stream riscă să depășească sfera unei anchete penale și să devină o problemă de încredere între doi actori care au nevoie unul de celălalt.
Ce spun anchetele despre sabotaj
Întrebările adresate lui Zelenski au venit după arestarea, miercuri, în Croația, a unui cetățean ucrainean suspectat de participare la sabotajul asupra Nord Stream. Potrivit Parchetului german, acesta ar fi colaborat cu un alt ucrainean, arestat în Italia anul trecut și predat ulterior Germaniei.
Atacul din 26 septembrie 2022 a avariat, în apropierea insulei daneze Bornholm, una dintre conductele Nord Stream 2, care nu fusese folosită până atunci. Alte explozii produse în aceeași zonă au avariat ambele conducte ale Nord Stream 1, prin care Germania importa gaz rusesc din 2011.
După sabotaj, au fost deschise anchete judiciare în Germania, Suedia și Danemarca. Anchetele din cele două țări scandinave au fost închise în 2024, însă investigația germană a identificat o celulă ucraineană alcătuită din cinci bărbați și o femeie ca participanți la operațiune, potrivit informațiilor publicate.
O miză care depășește dosarul penal
Dincolo de întrebarea cine a organizat și cine a executat atacul, dosarul Nord Stream arată cât de vulnerabile pot deveni relațiile dintre aliați atunci când o anchetă penală atinge infrastructuri strategice. Pentru Ucraina, miza este dublă: apărarea propriei versiuni și menținerea sprijinului european într-un război care continuă să depindă de solidaritatea politică și militară a partenerilor săi.
Germania, la rândul ei, se află într-o poziție delicată. Pe de o parte, trebuie să trateze serios concluziile propriilor procurori. Pe de altă parte, rămâne un pilon esențial al sprijinului european pentru Kiev. De aceea, cazul Nord Stream nu este doar despre o explozie subacvatică din 2022, ci și despre limitele încrederii într-un moment în care securitatea energetică și securitatea regională sunt strâns legate.
În lipsa unei clarificări definitive și publice a tuturor detaliilor, dosarul va continua probabil să fie urmărit nu doar ca o anchetă, ci și ca un test al rezistenței politice dintre Ucraina și unul dintre cei mai importanți susținători ai săi din Europa.