BRUXELLES — Ungaria și Comisia Europeană sunt în dezacord privind cât din cele 10,4 miliarde de euro din fondurile UE înghețate ar trebui deblocate pentru Budapesta, în prima confruntare majoră a viitorului premier Péter Magyar cu instituțiile europene, potrivit Politico.eu.
În ultimele zile, discuțiile s-au intensificat asupra banilor la care Ungaria are dreptul din fondul european de redresare post-pandemie, au spus doi oficiali europeni și un oficial maghiar. Suma totală este împărțită între 6,5 miliarde de euro în granturi și 3,9 miliarde de euro în împrumuturi cu dobândă favorabilă.
Fondurile au fost blocate în timpul guvernării lui Viktor Orbán, pe fondul încălcărilor legislației UE invocate de Bruxelles. Orbán a condus guvernul din 2010 și a pierdut alegerile luna trecută.
Ce vrea Bruxellesul și ce cere Budapesta
Potrivit oficialilor citați de Politico, Comisia Europeană recomandă solicitarea doar a granturilor, în timp ce Ungaria vrea să revendice întreaga alocare. O eventuală acceptare a poziției Bruxellesului ar însemna, practic, renunțarea la 3,9 miliarde de euro din componenta de împrumut.
Kinga Kollár, eurodeputată din partidul Tisza al lui Magyar, a spus: „Suntem foarte optimiști că vom debloca toate fondurile înghețate”.
Magyar s-a întâlnit săptămâna trecută la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un gest simbolic de resetare a relațiilor după ani de conflict cu vechiul guvern. El a spus, de asemenea, că este convins că UE va fi „suficient de flexibilă pentru a permite Ungariei să tragă fiecare eurocent din fondurile la care are dreptul”.
Termene strânse și condiții de reformă
Noul executiv are termen până la 31 august să solicite formal banii, iar Comisia până la 31 decembrie să facă plățile. Bruxellesul susține că nu este suficient timp pentru eliberarea întregii sume de 10,4 miliarde de euro, deoarece plățile depind de îndeplinirea unor ținte de reformă specifice.
Guvernul lui Magyar intenționează să prezinte până la sfârșitul lunii mai un nou plan pentru îndeplinirea condițiilor UE, cu reforme și obiective revizuite. Comisia împinge noua administrație să renunțe la unele măsuri considerate împovărătoare, inclusiv părți-cheie ale reformei pensiilor, despre care oficialii europeni spun că este puțin probabil să fie finalizate înainte de termenul din august.
În timpul negocierilor, echipa lui Magyar testează dacă reformele avute în vedere ar îndeplini criteriile Comisiei, a spus unul dintre oficiali. Obiectivul este ca Bruxellesul să aprobe rapid noul plan după depunerea lui oficială.
Miza politică și financiară
Pe lângă componenta politică, miza este și una bugetară. Împrumuturile ar adăuga presiune asupra finanțelor publice ale Budapestei, în condițiile în care datoria se situează în jurul a 75% din PIB, iar deficitul este estimat la aproape 7% din PIB în 2026.
Dacă Magyar acceptă recomandarea Bruxellesului, Ungaria ar lăsa pe masă 3,9 miliarde de euro. Pentru negociatorii maghiari, întoarcerea acasă cu mai puțin decât pachetul complet ar fi greu de prezentat politic după o campanie construită pe ideea unui reset total cu Bruxellesul.
În paralel, Ungaria poate încerca să prelungească termenul dincolo de 2026 prin transferarea unei părți din bani către banca națională de promovare sau către o nouă entitate financiară, un așa-numit vehicul cu scop special. Pentru asta, însă, Budapesta trebuie să convingă Bruxellesul că investițiile viitoare respectă obiectivele generale ale programului de redresare.
Potrivit unuia dintre oficialii europeni, Comisia a presupus înainte de alegeri că Ungaria va renunța în cele din urmă la încercarea de a obține împrumuturile, sugerând că instituția își pregătise deja acest scenariu înainte de victoria lui Magyar. Noul premier urmează să fie învestit sâmbătă.
Relevanță imediată: negocierile din următoarele săptămâni vor arăta dacă noul guvern de la Budapesta poate obține acces rapid la granturile UE sau dacă va trebui să accepte o parte mai mică din pachetul de 10,4 miliarde de euro.