Statele Unite și Iranul s-au acuzat din nou reciproc de încălcarea armistițiului convenit în aprilie, după un nou schimb de lovituri care a implicat ținte din sudul Iranului și un atac raportat în Kuweit. Comandamentul Central al SUA, Centcom, a anunțat că a lovit în weekend obiective din Iran, în timp ce armata kuweitiană a transmis că sistemele sale de apărare antiaeriană au interceptat rachete și drone.
SUA au lovit ținte din Iran
Potrivit comunicatului citat de presa americană și preluat de publicații precum Economica.net și SpotMedia, loviturile americane au vizat radare și centre de comandă și control pentru drone în Goruk și pe insula Qeshm, în apropierea Strâmtorii Ormuz. Centcom a descris operațiunile drept „defensive” și a spus că ele au fost un răspuns la „acțiuni agresive ale Iranului”.
În aceeași versiune, Washingtonul susține că Iranul a doborât o dronă americană MQ-1 care opera deasupra apelor internaționale. Iranul a prezentat însă o relatare diferită, afirmând prin Gardienii Revoluției că drona era „ostilă” și că ar fi intrat în apele teritoriale iraniene.
Răspunsul iranian și incidentul din Kuweit
La scurt timp după anunțul american, Gardienii Revoluției au afirmat că au atacat o bază folosită de armata americană pentru lovituri asupra teritoriului iranian. Presa iraniană a relatat că ținta ar fi fost o bază aeriană, însă localizarea exactă nu a fost precizată în comunicatul oficial. Iranul a susținut separat că americanii ar fi vizat un turn de telecomunicații de pe insula Sirik, în sudul țării.
În paralel, armata Kuweitului a anunțat că a fost ținta unui atac cu rachete și drone. Statul Major kuweitian a spus că eventualele explozii auzite au fost provocate de interceptarea unor „atacuri ostile”, iar agenția oficială Kuna a relatat activarea sirenelor de raid aerian în mai multe zone ale țării. Informațiile disponibile nu indică, în materialele citate, pagubele sau eventualele victime.
Armistițiul, din nou sub presiune
Schimbul de atacuri este prezentat de sursele citate drept a treia încălcare majoră a armistițiului convenit în aprilie între Statele Unite și Iran, după aproape șase săptămâni de conflict. De fiecare dată, Washingtonul și Teheranul au încercat să minimalizeze amploarea incidentelor, iar încetarea focului a rămas formal în vigoare.
Contextul este complicat și de negocierile aflate încă în desfășurare. Potrivit Axios și CBS, administrația Trump a cerut modificări la un proiect de acord discutat cu Teheranul, inclusiv o prelungire a armistițiului cu 60 de zile, clauze privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz și un cadru pentru reluarea discuțiilor pe tema nucleară. New York Times a relatat, de asemenea, că președintele american ar fi înăsprit propunerea transmisă Iranului.
Din partea iraniană, președintele parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a spus că Teheranul nu va aproba niciun acord fără garanții că drepturile poporului iranian sunt pe deplin protejate. Iranul susține în continuare că programul său nuclear are scop civil și respinge acuzațiile că ar urmări obținerea armei atomice.
Implicații regionale
Noul episod arată cât de fragil rămâne echilibrul din jurul Strâmtorii Ormuz, un punct strategic pentru traficul maritim global. Chiar dacă niciuna dintre părți nu a indicat o escaladare totală, succesiunea de atacuri și contraatacuri pune presiune pe armistițiu și pe negocierile care ar trebui să reducă riscul unui nou val de confruntări.
În lipsa unui acord final și a unor confirmări independente complete privind fiecare incident, situația rămâne una volatilă, cu versiuni divergente din partea Washingtonului și Teheranului și cu efecte potențial importante asupra securității regionale.