Cel mai recent atac al Rusiei asupra Kievului a adus din nou patrimoniul cultural al Ucrainei în prima linie a războiului. În urma asaltului din 24 mai, mai multe instituții culturale importante din capitală au raportat pagube, de la Muzeul Național de Artă și Muzeul din Cernobîl până la Filarmonica Națională, Academia Națională de Muzică, Teatrul de Operă din Kiev, Biblioteca Națională Iaroslav Mudryi și Casa Ucraineană, potrivit TVRInfo.ro.
Atacul, descris ca unul dintre cele mai devastatoare asupra Kievului de la începutul invaziei la scară largă, a afectat și clădirea Ministerului de Externe, un reper arhitectural construit în 1939. Ministerul a suferit daune minore, dar vizibile, pentru prima dată de la al Doilea Război Mondial.
Pagube în inima capitalei
Fotografiile publicate de Ministerul Culturii arată uși smulse din balamale la Muzeul Național de Artă, tavane parțial prăbușite și resturi împrăștiate pe podea. Deși colecția muzeului nu a fost afectată, instituția adăpostește cea mai amplă colecție de artă ucraineană din lume, cu peste 40.000 de piese care acoperă perioada din secolul al XII-lea până în prezent.
Mai grav a fost impactul asupra Muzeului din Cernobîl. Instituția a raportat pe 25 mai că aproximativ 40% din colecția sa a fost distrusă, iar evaluarea completă a pagubelor era încă în desfășurare. Muzeul a transmis că locul care a păstrat memoria unuia dintre cele mai mari dezastre provocate de om a devenit el însuși victimă a războiului.
Alte instituții afectate se află în centrul Kievului, inclusiv Institutul Ucrainean de pe strada Kreshchatik. Acolo, potrivit informațiilor publicate, au fost sparte ferestrele cupolei și o parte a fațadei. Chiar dacă pagubele au fost limitate în acest caz, atacul a arătat că niciun punct al capitalei nu este complet în afara razei de acțiune a rachetelor și dronelor.
Un patrimoniu cultural sub presiune constantă
De la începutul războiului la scară largă, patrimoniul cultural al Ucrainei a rămas expus atacurilor rusești. Potrivit Ministerului Culturii, până în mai 2026 au fost deteriorate sau distruse cel puțin 1.783 de situri de patrimoniu cultural și 2.540 de elemente de infrastructură culturală. Printre cele mai afectate regiuni se numără Kiev, Donețk, Harkov, Herson, Sumy și Mykolaiv.
UNESCO a încercat să răspundă prin măsuri de protecție sporită pentru zeci de situri, programe de asistență de urgență și sisteme de monitorizare a pagubelor. Totuși, aceste instrumente nu pot opri direct loviturile cu rachete și drone. Lavra Kiev-Pechersk, inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO din 1990, a fost avariată pentru prima dată de la al Doilea Război Mondial într-un atac rusesc de la sfârșitul lunii ianuarie.
Întrebări despre răspundere și protecție
În plan juridic, distrugerea deliberată a patrimoniului cultural în timp de război poate constitui crimă de război și, în anumite situații, crimă împotriva umanității, a declarat pentru Kyiv Independent profesorul Roger O’Keefe, specialist în drept internațional la Universitatea Bocconi. El a spus că persoanele responsabile pot fi urmărite penal de state sau de instanțe internaționale cu jurisdicție, iar statul în cauză poate fi tras la răspundere pentru daune.
O’Keefe a subliniat însă că aceste mecanisme au limite practice serioase, inclusiv dificultatea de a distinge între distrugerea intenționată și daunele colaterale. În paralel, Tetyana Filevska, directoarea de creație a Institutului Ucrainean, a spus că atacurile repetate nu fac decât să întărească hotărârea comunității culturale ucrainene. Ea a amintit pierderi istorice sub dominația rusă, dar a insistat că memoria culturală și identitatea Ucrainei nu pot fi distruse de rachete.
Atacul de la Kiev confirmă încă o dată că războiul nu lovește doar infrastructura militară sau civilă, ci și simbolurile culturale care definesc identitatea unei țări. Pentru Ucraina, apărarea patrimoniului a devenit o parte a rezistenței de zi cu zi.