Joia Mare este una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Patimilor a Paștelui Ortodox. În istoria creștinătății este cunoscută și ca Joia Neagră sau Denia Mare.
Suntem în Săptămâna Patimilor a Paștelui Ortodox. Este perioada când la biserică au loc slujbele de Denii, care au început de luni și se vor încheia vineri seară. Fiecare zi din acest interval are o semnificație aparte, precum Joia Mare.
Sunt patru evenimente importante care s-au desfășurat în această zi. În funcție de ele, se respectă acum diferite tradiții și obiceiuri: vopsitul ouălor, nu se consumă urzici și oțet sau nu se bat clopotele, ci doar toaca.
Tradiţii şi obiceiuri în Joia Mare
Prin sudul țării, fetele fac câte 12 noduri unei ațe, punându-și la fiecare câte o dorință și dezlegându-le când dorința s-a împlinit. Acestă ață și-o pun sub pernă seara, crezând că-și vor visa ursitul.
Joia Mare este cunoscută mai ales, în cultura populară actuală, ca ziua în care se înroșesc ouăle; pentru că se spune că ouăle înroșite sau împistrite în această zi nu se strică tot anul. De asemenea, oamenii cred că aceste ouă sfințite și îngropate la moșie o feresc de piatră.
De altfel, în anumite regiuni se coc pasca și cozonacul. Acestea urmează a fi duse la biserică, în noaptea slujbei de Înviere.
După Joia Marea, are loc Vinerea Mare, cea care simbolizează înmormântarea lui Iisus Hristos. În această zi, creștinii merg la biserică să treacă pe sub Aer, adică pe sub mormântul Mântuitorului.