Serviciul Român de Informații (SRI) avertizează asupra unei campanii coordonate de dezinformare care s-ar fi desfășurat pe rețelele de socializare, în urma exploziei produse în cartierul Rahova din București. Potrivit instituției, valul de informații false apărut online a afectat încrederea publicului în instituțiile statului și a deturnat atenția de la datele reale ale anchetei.
Comunicatul oficial al SRI
Într-un mesaj publicat pe pagina oficială de Facebook, citat de Gândul.ro, SRI a precizat că „în ultimele zile, în mediul online, în special pe unele rețele sociale, circulă numeroase teorii ale conspirației vizând evenimentul tragic din cartierul Rahova”.
Instituția susține că anumite informații false au vizat direct instituțiile statului român și angajații acestora.
„Din primele date pe care le avem, există elemente conform cărora ar fi vorba de o campanie de dezinformare coordonată”, se arată în comunicatul oficial.
Totodată, SRI recomandă cetățenilor „să se informeze doar din surse oficiale și să verifice faptele înainte de redistribuirea oricărui conținut”, avertizând asupra riscului de a răspândi mesaje provenite din surse anonime sau necredibile.
Apel la modificarea legii privind dezinformarea
Serviciul Român de Informații a subliniat, potrivit ambelor surse, necesitatea actualizării cadrului legislativ în materie de combatere a dezinformării.
„Raportat la realitățile sociale actuale, devine evidentă necesitatea actualizării cadrului normativ, inclusiv cel penal, astfel încât acesta să permită combaterea eficientă a propagării unor campanii menite să slăbească încrederea populației în instituțiile statului și să încurajeze fenomene care amenință siguranța cetățenilor”, se precizează în comunicatul preluat de Ziare.com.
Demersul SRI reia o temă discutată tot mai frecvent la nivel european, privind combaterea dezinformării sistemice în spațiul digital, mai ales în contextul amplificării fenomenului de „fake news” pe platformele sociale.
Valul de teorii conspiraționiste din mediul online
Potrivit analizei realizate de Ziare.com, rețelele de socializare au fost inundate, în zilele de după explozie, de narațiuni false și teorii conspiraționiste.
Printre cele mai răspândite se numără:
- presupusa „plantare a unei bombe C-4” într-un apartament,
- afirmații privind un „dublu asasinat la comandă”,
- teorii potrivit cărora fiul unui general din CSAT ar fi fost ținta atacului,
- sau ipoteze false despre conturi de donații deschise ilegal de autoritățile locale.
Majoritatea acestor postări nu prezentau niciun fel de dovezi și erau distribuite masiv din conturi anonime, deturnând atenția publică de la investigațiile oficiale privind cauza probabilă – o acumulare de gaze.
Impactul dezinformării: neîncredere și panică publică
Fenomenul dezinformării online a accentuat confuzia publică, transformând o tragedie locală într-un teren fertil pentru speculații.
SRI avertizează că astfel de campanii pot avea efecte directe asupra ordinii publice, slăbind încrederea cetățenilor în autorități și perturbând procesul de comunicare oficială în situații de criză.
„Astfel de campanii amenință siguranța cetățenilor prin diseminarea unor mesaje false, radicale sau extremiste”, subliniază instituția.
În ultimele luni, tema combaterii dezinformării a revenit în atenția publică, inclusiv la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și al Comisiei Europene, care au semnalat creșterea numărului de campanii coordonate de influență în spațiul online.
Cazul Rahova readuce în discuție lipsa unor instrumente juridice clare pentru sancționarea și limitarea răspândirii știrilor false în România. Până în prezent, astfel de situații sunt tratate doar prin reglementări generale privind comunicarea publică, fără un cadru legal dedicat „dezinformării coordonate”.
Tragedia din Rahova a scos la iveală nu doar vulnerabilitățile infrastructurii urbane, ci și fragilitatea spațiului informațional românesc.
Apelul SRI la modificarea legislației marchează un nou episod în dezbaterea privind granița dintre libertatea de exprimare și protecția societății împotriva manipulării.
În lipsa unui cadru legal clar, autoritățile și publicul rămân expuși unui fenomen care, potrivit experților, poate deveni la fel de periculos ca dezastrul pe care îl exploatează.