Duminică, 21 iunie, are loc solstițiul de vară, la ora 11.24, momentul care marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică. Potrivit informațiilor publicate de G4Media.ro și de Observatorul astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, ziua de duminică va fi și cea mai lungă din an.
Solstițiul de vară, la ora 11.24
În România, durata zilei ajunge la 15 ore și 32 de minute, iar noaptea va avea 8 ore și 28 de minute. Este, astfel, momentul din an în care diferența dintre lumină și întuneric este cea mai mare pentru latitudinile medii din emisfera nordică.
De ce se numește solstițiu
Denumirea de „solstițiu” este legată de ideea de „oprire” a Soarelui, în sensul în care mișcarea aparentă a astrului pe cer ajunge la un punct extrem înainte de a-și schimba direcția. Fenomenul este explicat de înclinarea axei Pământului față de planul orbitei sale, care face ca cele două emisfere să primească lumină solară în mod inegal de-a lungul anului.
La momentul solstițiului de vară, Soarele se află la cea mai mare înălțime pe cer pentru emisfera nordică. În explicațiile oferite de Observatorul astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, pentru latitudinea medie a României, astrul zilei ajunge la culminație la 67° 52′ deasupra orizontului.
Ce se schimbă după această zi
După solstițiul de vară, durata zilei începe să scadă treptat, iar cea a nopții să crească, până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie. În emisfera sudică, fenomenul se produce în sens invers: acolo, solstițiul de iunie marchează cea mai scurtă zi a anului și începutul iernii astronomice.
Specialiștii citați în materialele publicate despre acest fenomen arată că solstițiile sunt momentele în care diferența dintre durata zilei și cea a nopții este maximă. Din acest motiv, noaptea de sâmbătă spre duminică este cea mai scurtă din an pentru locuitorii emisferei nordice.
Un reper astronomic cu explicații simple
Solstițiul de vară este un reper ușor de observat în calendar, dar și un moment util pentru a înțelege cum sunt legate anotimpurile de poziția Pământului față de Soare. În practică, ziua de duminică aduce cea mai mare cantitate de lumină naturală din an, după care durata zilelor va începe să scadă gradual.
Reper practic: după solstițiul de vară, zilele se scurtează treptat până la solstițiul de iarnă din decembrie, iar duminică este cea mai lungă zi a anului în emisfera nordică.