Solstițiul de vară din 2026 va marca oficial începutul verii astronomice și ziua cu cea mai mare durată a luminii naturale din an. Potrivit specialiștilor de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, fenomenul are loc atunci când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 90°.
În explicația citată de romaniatv.net, solstițiul este legat de mișcarea Pământului în jurul propriei axe și în jurul Soarelui. Axa planetei este înclinată cu 66°33′ față de planul orbitei, iar această înclinare determină diferențele de iluminare dintre emisfere și apariția anotimpurilor.
Câtă lumină va fi în România
În România, solstițiul de vară din 2026 va aduce aproximativ 15 ore și 32 de minute de lumină naturală. Tot atunci, Soarele va urca la cea mai mare înălțime pe cer pentru latitudinile țării, ajungând la aproximativ 67°52′ deasupra orizontului.
Astronomii mai arată că, în jurul acestui moment, perioada de lumină difuză înainte de răsărit și după apus atinge durata maximă din an. În regiunile nordice ale globului, efectul este asociat cu așa-numitele „nopți albe”, când întunericul aproape dispare complet.
Ce înseamnă termenul „solstițiu”
Denumirea fenomenului provine din latinescul „solstitium”, adică „Soarele stă”. Expresia descrie schimbarea direcției aparente de deplasare a Soarelui pe cer după atingerea punctului maxim.
Specialiștii citați în material explică și faptul că, privit de pe Pământ, Soarele pare să se deplaseze anual pe ecliptică cu aproximativ un grad pe zi. La solstițiul de vară, astrul se află la 23°27′ nord față de ecuatorul ceresc, deasupra Tropicului Racului.
Tradiții și interpretări culturale
De-a lungul timpului, solstițiul de vară a fost asociat în mai multe culturi cu sărbători, ritualuri și tradiții legate de lumină și fertilitate. Materialul publicat de romaniatv.net amintește că, în antichitate, momentul era legat de practici de purificare prin apă și foc, iar în unele tradiții europene erau aprinse focuri de tabără.
Textul mai menționează că, în China antică, solstițiul de vară era dedicat pământului, forței feminine și principiului Yin, în timp ce în Roma antică festivalul Vestalia, desfășurat între 7 și 15 iunie, era dedicat zeiței Vesta. În Suedia, sărbătoarea era marcată prin ridicarea unui arbore al miezului de vară și dansuri în jurul lui.
Pentru cei care urmăresc fenomenul, data solstițiului de vară rămâne reperul astronomic care anunță începutul verii și cea mai lungă zi a anului, iar în 2026 România va avea, potrivit sursei citate, peste 15 ore de lumină naturală.