România rămâne pe minus demografic: decesele sunt aproape duble față de nașteri, arată INS

oameni-pe-strada

foto stirileprotv.ro

Populația României a continuat să scadă în martie 2026, iar datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că numărul deceselor a fost de aproape două ori mai mare decât cel al născuților-vii. Sporul natural a rămas negativ, la -10.084 persoane, într-un context care confirmă o tendință instalată de mai bine de trei decenii.

România, încă un an fără revenire pe plus

Potrivit datelor sintetizate din seria INS, 1991 a fost ultimul an în care România a înregistrat spor natural pozitiv la nivel anual. Din 1992 până în prezent, bilanțul demografic a rămas negativ în fiecare an, iar perioada 2020-2025 a adus un declin accelerat, fără excepții lunare. După vârful negativ din 2020-2021, asociat perioadei de pandemie COVID-19, ritmul scăderii s-a temperat ușor, dar fără o revenire pe teritoriu pozitiv.

Ce arată datele pentru martie 2026

În martie 2026 s-au înregistrat certificate de naștere pentru 10.682 de copii, în creștere cu 808 față de februarie, adică +8,2%. În aceeași lună au fost înregistrate 20.766 certificate de deces, cu 1.078 mai multe decât în luna precedentă, respectiv +5,5%.

INS arată că numărul deceselor a fost de 1,9 ori mai mare decât cel al născuților-vii. Din totalul deceselor, 10.704 au fost înregistrate la persoane de sex masculin și 10.062 la persoane de sex feminin. La nivelul deceselor înregistrate pentru copiii sub un an, numărul a fost de 59, în scădere cu două față de februarie 2026.

Distribuția pe vârste confirmă presiunea exercitată de structura demografică îmbătrânită: 42,5% dintre decese au fost înregistrate la persoane de 80 de ani și peste, 28,5% la grupa 70-79 ani și 15,5% la 60-69 ani. La polul opus, cele mai puține decese au fost consemnate la grupele 5-19 ani, 20-29 ani și 0-4 ani.

Urban și rural: diferențe, dar aceeași direcție

În mediul urban au fost înregistrate 10.364 de decese, iar în mediul rural 10.402. Față de martie 2025, numărul deceselor a scăzut atât în orașe, cât și la sate, însă diferențele de la un an la altul nu schimbă direcția generală: sporul natural a rămas negativ, iar populația continuă să se reducă.

În același interval, numărul certificatelor de naștere pentru născuții-vii a fost mai mare cu 262 față de martie 2025, în timp ce numărul certificatelor de deces a scăzut cu 804. Chiar și așa, raportul dintre nașteri și decese a rămas dezechilibrat, ceea ce menține presiunea asupra evoluției populației pe termen lung.

O populație tot mai îmbătrânită

Datele INS pentru 1 ianuarie 2026 arată că populația României a scăzut cu 0,5% față de aceeași perioadă din 2025, până la 21,646 milioane de persoane. Populația urbană a rămas majoritară, la 55,2% din total, iar populația feminină a reprezentat 51,2%.

Procesul de îmbătrânire demografică a continuat în 2025. Ponderea persoanelor tinere cu vârste între 0 și 14 ani a scăzut ușor, în timp ce ponderea populației de 65 de ani și peste a crescut. Indicele de îmbătrânire demografică a urcat de la 131,7 la 136,6 persoane vârstnice la o sută de persoane tinere, la 1 ianuarie 2026.

Vârsta medie a populației a ajuns la 43,2 ani, iar vârsta mediană la 44,3 ani. Cea mai mare pondere în totalul populației a revenit grupei 45-49 ani, iar ponderea grupei 0-4 ani a fost de 4%, sub nivelul mai multor grupe de vârstă superioare. Pentru demografie, acest profil arată o bază tot mai îngustă pentru generațiile viitoare și o presiune tot mai mare asupra echilibrului dintre populația activă și cea vârstnică.

De ce contează acest bilanț

Persistența sporului natural negativ nu este doar o statistică anuală, ci un indicator al unei tendințe structurale care afectează piața muncii, sistemul de pensii, serviciile publice și planificarea pe termen lung. Chiar dacă unele luni aduc variații la nașteri sau decese, datele INS arată că România nu a revenit pe creștere naturală de la începutul anilor ’90.

În lipsa unei schimbări consistente în dinamica nașterilor, a mortalității și a structurii pe vârste, declinul demografic rămâne un element central al evoluției sociale și economice din România. Pentru moment, cifrele din martie 2026 indică aceeași direcție: mai puține nașteri decât decese și o populație care continuă să îmbătrânească.

Notă: Datele citate în articol provin din statisticile publicate de Economica.net, pe baza informațiilor INS.

Exit mobile version