Seismologul Gheorghe Mărmureanu a vorbit despre riscul producerii unui cutremur major în România și despre regiunile care ar putea fi afectate puternic. Specialistul consideră că Moldova, Muntenia și Dobrogea sunt printre zonele expuse efectelor unui seism de mare magnitudine. Declarațiile vin după cutremurul de 4,8 produs luni, 19 octombrie, în zona seismică Vrancea, care a fost resimțit inclusiv în București.
Gheorghe Mărmureanu, despre viitorul mare cutremur din România
Seismologul Gheorghe Mărmureanu a explicat că efectele unui cutremur major produs în zona Vrancea depind de mai mulți factori, printre care adâncimea la care are loc, magnitudinea și caracteristicile ruperii seismice.
Potrivit specialistului, cutremurele vrâncene prezintă particularități determinate de adâncimea la care se produc. O parte din energia seismică se pierde pe măsură ce undele se propagă, însă efectele pot fi resimțite puternic la distanțe considerabile de epicentru.
Într-o intervenție la România TV, Mărmureanu a indicat regiunile în care consideră că următorul seism major ar putea produce efecte importante.
„Dacă simțiți că sunteți în casă și aveți mișcare verticală importantă, trebuie să știți că în următoarele 10-15 secunde urmează ceva foarte puternic. Și cutremurele astea vrâncene sunt foarte curioase, sunt de mare adâncime. Ori, acolo unde sunt ele, o parte din energie se consumă pe drum, dar totuși nu întotdeauna, viitorul mare cutremur, care cred că va fi cu efecte puternice în aceste zone: Moldova toată, Focșani, Muntenia, Dobrogea”, a declarat Gheorghe Mărmureanu.
Afirmația referitoare la cele 10-15 secunde nu reprezintă o regulă generală de avertizare. Mișcările seismice diferă de la un cutremur la altul, iar producerea unui seism major nu poate fi anticipată cu precizie pe baza senzațiilor resimțite într-o clădire.
Când ar putea avea loc următorul cutremur major
Gheorghe Mărmureanu a precizat că nu poate stabili momentul în care România s-ar putea confrunta cu un nou cutremur de mare magnitudine.
Specialistul a explicat că amploarea unui asemenea eveniment depinde de adâncimea seismului, de planul de rupere și de energia eliberată.
„Depinde cum va fi planul de rupere, la ce adâncime va fi, depinde ce magnitudine va avea. Dar înseamnă mulți ani, nu pot să știu dacă e 50, e 40. 40 nu poate să mai fie, că deja… Dar poate să fie 50 sau 100. Vă spun cinstit, la 100 de ani eu nu aș vrea să fie, pentru că ar fi dezastru”, a explicat seismologul.
Referirile sale la intervalele de 40, 50 sau 100 de ani nu reprezintă o prognoză seismică precisă.
În prezent, specialiștii nu dispun de o metodă științifică prin care să poată stabili data, ora și magnitudinea unui viitor cutremur major. Evaluările se bazează pe istoricul activității seismice, caracteristicile tectonice și probabilitățile de producere a unor asemenea evenimente.
Gheorghe Mărmureanu a vorbit și despre riscul unui tsunami în Marea Neagră
În aceeași intervenție, seismologul a abordat și posibilitatea producerii unor fenomene seismice în zona Mării Negre.
Acesta a făcut referire la date istorice privind un posibil tsunami care ar fi afectat litoralul românesc la începutul secolului trecut.
„Avem niște date că, în 1901, pe 30 martie, a fost un tsunami care ar fi generat 3-4 m la Mangalia. Alte date nu mai avem. Sunt valuri, pentru că acolo este falia mare care iese în Marea Neagră. Nu avem date care să spună că la Marea Neagră au fost cutremure atât de catastrofale”, a declarat profesorul Mărmureanu.
Informațiile referitoare la evenimentul din 1901 au fost prezentate de specialist ca date istorice limitate și nu indică existența unui pericol iminent de tsunami pe litoralul românesc.
Cutremur de 4,8 în Vrancea, resimțit și în București
Declarațiile seismologului vin după ce luni, 19 octombrie 2026, la ora 11:51:57, un cutremur cu magnitudinea de 4,8 s-a produs în zona seismică Vrancea, județul Buzău.
Potrivit datelor actualizate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), seismul a avut loc la adâncimea de 124,1 kilometri.
Cutremurul s-a produs la aproximativ 54 de kilometri sud de Buzău, 58 de kilometri est de Brașov, 60 de kilometri sud-est de Sfântu Gheorghe, 62 de kilometri nord de Ploiești, 72 de kilometri sud de Focșani și 90 de kilometri nord-est de Târgoviște.
Mișcarea seismică a fost resimțită în mai multe regiuni ale țării, inclusiv în Capitală.
În urma cutremurului, echipaje ale inspectoratelor pentru situații de urgență au fost trimise pe teren pentru verificarea eventualelor efecte.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a precizat că, în primele verificări, nu au fost înregistrate apeluri la numărul de urgență 112 privind consecințe negative ale seismului.