Tribunalul Alba a pronunțat, pe 24 iunie 2026, o primă decizie în dosarul disjuns din ancheta cunoscută public drept „Mafia Lemnului din Apuseni”. Fostul șef al Poliției Rurale Câmpeni, Dan Toma, și pădurarul Ocolului Silvic Abrud, Furdui Dan, au fost condamnați la închisoare cu executare, potrivit informațiilor publicate de Alba24.ro.
O etapă nouă într-un dosar care a schimbat agenda anchetelor din Apuseni
Decizia vine după un parcurs procedural complicat, în care dosarul a pornit de la DNA Alba Iulia, iar ulterior o parte dintre acuzații au fost clasate și declinate către Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba. Din ceea ce a rămas în fața instanței, au continuat doar doi inculpați din dosarul inițial, într-un caz prezentat încă din 2024 ca parte a unei anchete mai ample privind transporturi și prelucrări de lemn în zona Apusenilor.
Ce a rămas din „mega-dosarul” anunțat în 2024
Potrivit datelor publice citate de publicația amintită, DNA Alba Iulia a dispus clasarea cauzei la 19 decembrie 2024 și a trimis mai departe doar anumite fapte și persoane către competența Tribunalului Alba. În timp, din dosarul de bază au rămas în judecată Dan Toma și Furdui Dan, în timp ce alte nume menționate inițial în spațiul public nu au ajuns, cel puțin până acum, în fața instanței în acest dosar.
Pe rolul instanțelor apare și o mențiune privind ofițerul DGA Ciucur Ilie Dan, care a contestat durata urmăririi penale, iar magistrații au stabilit un termen până la 12 noiembrie 2026 pentru definitivarea acesteia. Detaliul arată că, deși o parte a cauzei a fost tranșată, ecourile dosarului nu s-au încheiat complet.
Acuzațiile reținute de instanță
În forma în care au fost trimise în judecată, acuzațiile au vizat fapte de corupție și de influențare a unor declarații. Conform documentelor publice citate în articolul Alba24.ro, Dan Toma a fost acuzat că, în 24 septembrie 2021, ar fi primit de la Furdui Dan cantitatea de 2,12 metri cubi de material lemnos prelucrat, evaluată la 2.000 de lei, în legătură cu atribuțiile sale de serviciu privind un dosar penal aflat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpeni.
Tot în cazul lui Toma, instanța a reținut și o tentativă de influențare a declarațiilor, descrisă ca o faptă cu efect vădit intimidant, prin care ar fi încercat să îl determine pe Furdui Dan să dea declarații mincinoase într-un dosar penal. În plus, documentele publice menționează și o acuzație de compromitere a intereselor justiției, legată de transmiterea unor declarații de martori înainte de soluționarea cauzei, precum și o faptă de participație improprie la abuz în serviciu, asociată unui ordin de serviciu depus spre decontare.
În cazul lui Furdui Dan, acuzația centrală a fost de dare de mită, în aceeași formă descrisă de procurori și preluată în relatarea publică: remiterea către Toma Dan a materialului lemnos prelucrat, în valoare de 2.000 de lei, în legătură cu activitatea de urmărire penală din dosarul menționat.
Pedeapsa stabilită de Tribunalul Alba
Tribunalul Alba l-a condamnat pe Dan Toma la 4 ani și 2 luni de închisoare pentru luare de mită, la 1 an și 2 luni pentru influențarea declarațiilor și la 2 ani și 10 luni pentru participație improprie la abuz în serviciu. În urma contopirii pedepselor, instanța a stabilit o pedeapsă finală de 5 ani și 6 luni de închisoare cu executare.
Judecătorii au dispus, de asemenea, interzicerea unor drepturi pentru o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei sau după considerarea acesteia ca executată, inclusiv dreptul de a fi ales, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita profesia de polițist.
Furdui Dan a primit 2 ani și 6 luni de închisoare pentru dare de mită. Pentru că avea și o condamnare anterioară, de un an cu suspendare, instanța a contopit pedepsele și a stabilit o pedeapsă finală de 2 ani și 10 luni de închisoare cu executare.
O decizie importantă, dar nu definitivă
Hotărârea Tribunalului Alba nu este definitivă și poate fi atacată în apel. Dincolo de soluția de acum, dosarul rămâne relevant nu doar prin numele implicate, ci și prin felul în care arată fragilitatea instituțională din jurul unor zone în care exploatarea lemnului a generat, de ani buni, suspiciuni, anchete și presiune publică.
Într-un astfel de context, verdictul de la Tribunalul Alba marchează o etapă importantă, dar nu închide definitiv povestea. Următorul pas procedural va arăta dacă soluția va rămâne în picioare sau dacă dosarul va continua în apel, acolo unde miza nu mai este doar juridică, ci și simbolică: cât de departe poate merge justiția atunci când presupusele legături dintre autoritate și economia lemnului ajung în sala de judecată.