Ziua de 1 Mai are un trecut aparte. Congresul Socialist a decretat aceasta dată drept Ziua Internațională a Muncii, în anul 1889 în memoria victimelor grevei generale din Chicago. Ulterior, această zi a fost comemorată prin manifestații muncitorești. Cu timpul, 1 Mai a devenit sărbătoarea mișcărilor muncitorești în majoritatea țărilor lumii.
Data de 1 Mai apare, pentru prima dată, în legătură cu întrunirea din anul 1886 a Federaţiei Sindicatelor din Statele Unite şi Canada. George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor şi Tâmplarilor a iniţiat introducerea unei rezoluţii care dorea ca „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la şi după 1 Mai 1886”.
La data de 1 Mai 1886, sute de mii de manifestanți au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago. Acolo s-au adunat 90 de mii de demonstranți, din care aproximativ 40 de mii se aflau în grevă.
Rezultatul, circa 35 de mii de muncitori au câștigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului. Dar această zi a devenit cunoscută pe întreg mapamondul în urma unor incidente violente care au avut loc trei zile mai târziu, în Piața Haymarket din Chicago.
Astăzi, ziua de 1 Mai se sărbătorește modern
În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mișcarea socialistă în 1890. În perioada regimului comunist, de 1 Mai autoritățile organizau manifestații uriașe pe marile bulevarde. Coloane de oameni, în ținute festive, scandau lozinci și purtau pancarte uriașe.
După 1990, importanța propagandistică a zilei a fost minimalizată. Românii au păstrat tradiția și se bucură de acest eveniment, sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare ori la munte.
Astăzi, ziua de 1 Mai se sărbătorește modern. Unii români iau cu asalt stațiunile de la malul mării, alții preferă tradiționalul grătar.