Un proiect de lege aflat în procedură de urgență la Senat a declanșat critici dure din partea unor juriști, specialiști în protecția datelor și parlamentari, după ce a fost adoptat tacit de Camera Deputaților. Potrivit unei investigații publicate de Snoop.ro, inițiativa legislativă 565/2025 ar putea extinde atribuțiile statului în spațiul digital și ar deschide calea către un model de supraveghere descris de unii critici drept un posibil „Big Brother” cu inteligență artificială.
Textul proiectului prevede că instituții precum SRI, SIE, MAI, MApN sau SPP ar putea crea și utiliza baze de date, sisteme informatice și aplicații online pentru activități legate de securitatea națională. În forma analizată de specialiștii citați de Snoop, legea ar permite prelucrarea datelor personale „prin mijloace automate”, formulare interpretată ca o posibilă trimitere la sisteme bazate pe AI.
Critici privind lipsa garanțiilor
Mai mulți experți consultați de Snoop susțin că proiectul este vag formulat și că nu oferă suficiente garanții pentru controlul democratic și protecția vieții private. Printre obiecțiile semnalate se numără lipsa unui control independent sau judecătoresc înainte de crearea bazelor de date, absența unor criterii clare pentru includerea unei persoane în sistemele de supraveghere și lipsa unor evaluări privind impactul AI asupra drepturilor fundamentale.
Tudor Galoș, consultant specializat în protecția datelor și guvernanță AI, a spus că, dacă decizia este lăsată unor sisteme automate, autoritățile ar putea supraveghea un număr foarte mare de persoane. El a descris proiectul drept „un cec în alb” pentru autorități. În același timp, parlamentarul Dumitru Coarnă a afirmat: „Bineînțeles că a venit direct de la servicii”.
Potrivit materialului publicat de Snoop, și alte surse citate de jurnaliști au susținut această ipoteză, însă proiectul de lege este prezentat oficial ca fiind motivat de „evoluțiile climatului de securitate european și euroatlantic”, inclusiv amenințările teroriste, migrația ilegală, amenințările hibride și cele cibernetice.
Avize negative și observații critice
Consiliul Legislativ a dat aviz negativ proiectului și a arătat că unele formulări sunt „lipsite de claritate şi precizie”, potrivit informațiilor citate de Snoop. Și Ministerul Justiției a transmis observații critice, spunând că scopul colectării datelor cu caracter personal este vag formulat.
În forma actuală, proiectul prevede și obligația serviciilor de a verifica periodic dacă mai este necesară stocarea datelor și de a le șterge pe cele care nu au legătură cu amenințări la adresa securității naționale. Criticii spun însă că aceste mecanisme nu compensează lipsa unor garanții esențiale, iar plângerile privind activitatea serviciilor ar urma să fie analizate de comisiile parlamentare de control.
Inițiativa apare după mai multe condamnări ale României la CEDO privind supravegherea și protecția datelor personale. Potrivit expunerii de motive, proiectul urmărește alinierea legislației românești la standardele europene în materie de securitate și viață privată. Dezbaterea din Senat va fi esențială pentru a stabili dacă proiectul primește sau nu garanții suplimentare privind controlul independent și protecția datelor.