Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu spune că România riscă să piardă fonduri europene din Planul Național de Redresare și Reziliență dacă nu accelerează listarea la bursă a unor companii de stat.
Într-o postare publicată joi pe Facebook, ea a susținut că angajamentul a fost asumat încă din 2021, atât prin PNRR, cât și prin programul fostei coaliții de guvernare, dar că procedurile au întârziat prea mult. Informațiile au fost prezentate de TVRInfo.ro.
Gheorghiu a afirmat că statul român s-a angajat să listeze trei companii de stat și a spus că, dacă acest calendar ar fi fost respectat, „procedura standard de listare trebuia să fie deja de mult încheiată și banii să fie acum în contul României”. Mesajul ei vine în contextul discuțiilor despre jalonul 443 din PNRR, care are termen-limită 31 august 2026.
Ce spune vicepremierul despre riscul pentru PNRR
Potrivit Oanei Gheorghiu, întârzierile acumulate din 2021 încoace pot pune în pericol fonduri europene pe care România le are de primit. Ea a susținut că respectarea angajamentelor privind listarea companiilor de stat este necesară pentru a evita pierderea banilor din PNRR și pentru a îndeplini cerințele asumate în fața Comisiei Europene.
Vicepremierul a criticat modul în care au fost gestionate aceste angajamente de guvernele succesive și a spus că procedura standard ar fi trebuit să fie deja finalizată. În același timp, ea a încercat să clarifice dezbaterea publică din jurul listării, după ce propunerile sale au fost criticate în spațiul politic.
Listare standard sau ABB: care este diferența
Gheorghiu a explicat că a propus Guvernului utilizarea procedurii ABB, adică Accelerated Book Building, ca variantă de rezervă pentru respectarea jalonului din PNRR. Potrivit acesteia, procedura standard de listare durează între 9 și 12 luni, în timp ce ABB poate fi realizată mult mai rapid, în doar câteva zile.
Vicepremierul a precizat că ABB permite atragerea rapidă de investiții prin vânzarea accelerată a unor pachete minoritare de acțiuni către investitori instituționali. Ea a insistat că această variantă nu este o obligație și nici o decizie deja luată, ci doar „backup-ul” care ar putea ajuta statul să nu piardă banii europeni dacă listarea clasică întârzie.
„ABB nu e strategia principală, ci backup-ul astfel încât să ne asigurăm că nu pierdem banii europeni”, a afirmat Gheorghiu.
Reacții și context politic
Vicepremierul a respins criticile care au asociat procedura ABB cu ideea de „vânzare a țării”, spunând că unii politicieni au rămas cu „manipularea din anii ’90”. Ea a susținut că mecanismul este folosit pe bursele europene, inclusiv în România.
Potrivit informațiilor prezentate de Gheorghiu, statul român deține deja participații în companii listate la bursă, printre care Hidroelectrica și ROMGAZ. În viziunea sa, listarea unor pachete minoritare ar putea aduce capital pentru investiții și ar ajuta România să își respecte angajamentele asumate.
Subiectul rămâne legat de calendarul PNRR și de modul în care Guvernul va decide să își îndeplinească jaloanele privind companiile de stat. Pentru moment, ABB apare în discursul vicepremierului ca o soluție de rezervă, nu ca o înlocuire a listării standard.
Pe scurt: România trebuie să avanseze rapid cu listarea unor companii de stat dacă vrea să evite riscul de a pierde fonduri din PNRR, iar Guvernul are în discuție și varianta ABB ca măsură de siguranță.