Ziua Mărţişorului marchează începutul primăverii. Potrivit tradiţiei populare, fetele primesc mărţişoare, simboluri aducătoare de noroc şi bunăstare. În tradiţia populară, mărțișorul simbolizează funia anului care adună, prin împletirea celor două fire, cele 365 de zile calendaristice.
Culorile alb și roșu reprezintă cele două anotimpuri opuse, iarnă și vară. În vechile societăți tradiționale reprezentau anotimpuri de bază, primăvara și toamna fiind considerate a fi doar anotimpuri de trecere.
Tradiţii şi obiceiuri de 1 martie. Cât se ţine mărţişorul
Se spune că, mărțișorul trebuie ținut între 9-12 zile și sa fie atârnat într-un pom înflorit pentru a aduce noroc și bunăstare.
Conform credințelor bucovinene, mărțișorul este firul zilelor din an tors de Baba Dochia în timp ce urcă cu oile pe munte, asemănător firului vieții omului tors la naștere de către ursitoare.
În anumite zone geografice, mamele leagă un mărțișor cu o monedă de aur sau argint de mâna copiilor înainte de răsăritul zilei de 1 Martie, pentru a-i feri de boli.
În Dobrogea, mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată.
Transilvănenii leagă șnurul alb-rosu de ferestre, uși și coarnele animalelor pentru a alunga duhurile rele.
În Bihor se crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie vor deveni mai frumoși și mai sănătoși.
În Banat fetele se spală cu zăpadă pentru a fi iubite. Tot aici, fetele sunt cele care oferă mărțișoare băieților (în mod tradițional mărțișoarele sunt făcute de ele însele).