Postul Paștelui 2026 începe, la fel ca în fiecare an, cu 40 de zile înainte de sărbătoarea Învierii Domnului. Postul Paștelui este considerat cel mai aspru post din an, având doar două zile cu dezlegare la pește. Este o perioadă cu multe tradiții, o perioadă de abstinență și de rugăciune.
Postul Paștelui, numit și Postul Mare, este cea mai importantă perioadă de pregătire pentru Sărbătoarea Învierii Domnului în tradiția creștin-ortodoxă. Paștele ortodox 2026 va fi sărbătorit duminică, 12 aprilie.
Când e dezlegare la pește în Postul Paștelui 2026
Postul Paștelui este cel mai aspru post din an și, spre deosebire de alte posturi, nu are multe zile cu dezlegare la pește, așa cum este, spre exemplu, în Postul Crăciunului.
În 2026, în Postul Paștelui există doar două zile cu dezlegare la pește, mai exact ziua de 25 martie, când este Buna Vestire sau Blagoveștenia și Duminica Floriilor, pe 5 aprilie.
Conform rânduielilor bisericești, dezlegarea la pește trebuie privită drept o răsplată de către credincioșii care postesc, dar și o modalitate prin care să fie sărbătorit Iisus Hristos. Zilele cu dezlegare la pește sunt stabilite de Tradiția Bisericii și nu sunt întâmplătoare. Ele sunt legate, de obicei, de sărbători mari.
Tradiții și obiceiuri în Postul Paștelui
Postul Paștelui, sau Postul Mare, reprezintă în tradiția românească nu doar o perioadă de abstinență de la anumite alimente, ci și anumite obiceiuri și practici care îmbină credința cu tradițiile populare.
Una dintre tradițiile principale este curățenia generală a casei, care începe încă din primele săptămâni ale postului. Este considerată o pregătire simbolică pentru primirea Luminii Învierii, dar și o manifestare a ordinii și purității sufletești. În această perioadă, gospodinele spală și scutură covoarele, lustruiesc obiectele din gospodărie și pregătesc casa pentru sărbătoare.
De asemenea, se respectă perioadele de rugăciune, participând la slujbele bisericești speciale ale Postului Mare, precum Deniile sau slujba de Înviere. În satele tradiționale, este obișnuit ca oamenii să meargă la biserică în grupuri, iar unii țin obiceiul de a face priveghere, petrecând noaptea în rugăciune în biserică, mai ales în Săptămâna Mare.
Vopsitul ouălor în Săptămâna Mare
Pe măsură ce Postul Mare se apropie de sfârșit, se intensifică pregătirile pentru Paște, inclusiv vopsitul ouălor, care, deși se realizează în special în Săptămâna Mare, este pregătit de multe gospodine încă din timpul postului.
Culorile tradiționale sunt simboluri ale vieții și speranței: roșu pentru sângele lui Hristos și viața veșnică, galben pentru lumină și soare, verde pentru primăvară și reînnoire.
Nu se fac nunți și botezuri
Pe toată perioada Postului Paștelui nu se fac nunți și botezuri. În afara zilelor de post de peste an, nu se fac nunţi în zilele Praznicelor împărăteşti şi nici în ajunul acestora, în săptămâna lăsatului sec de carne, în Săptămâna Luminată.
Motivul pentru care nu se fac nunți în post este faptul că imediat după slujba Tainei Nunții sunt organizate petreceri cu multă mâncare și băutură, dar și cu o atmosferă ce este în contradicție cu atmosfera ce caracterizează perioada postului. Biserica nu permite săvârșirea cununiilor religioase în zilele de post tocmai pentru ca bucuria nunții să nu fie umbrită de restricțiile postului.